Patriciu: As cumpara cladirea Guvernului daca statul ar fi dispus sa vanda

Dinu Patriciu, cel mai bogat roman, a declarat pentru Money.ro ca are patru directii strategice de investitii: IT & C, media, imobiliare si energie. Vede ca o oportunitate de a aduce bani la buget vanzarea in sistem lease-back a cladirilor statului, el insusi fiind dispus sa preia nici mai mult nici mai putin decat cladirea Guvernului. Fostul sef al Rompetrol are planuri mari, iar discursul sau, in ceea ce priveste propriile businessuri, nu tolereaza cuvantul "pierderi". Patriciu nu pierde. El investeste.

Omul de afaceri detine o companie de IT&C, in Germania, care activeaza in zona de comunicatii mobile si care ruleaza anual peste 100 mil. euro. Tot in Germania, dar si in Olanda, Franta, Polonia, Belgia, omul de afaceri investeste in real-estate pe piete stabile.

Puteti detalia care va fi rolul dumneavoastra in CA-ul Rompetrol?

Nu. Nu am discutat inca aceste amanunte.

Exista zvonuri legate de oamenii din Rompetrol pe care i-ati format si pe care i-ati putea lua cu dumneavoastra.

Nu ar fi etic. Cred ca multi dintre ei vor si ramane.

Cat au durat negocierile pentru vanzarea pachetului de 25%?

Nu a fost niciun fel de negociere, toate aceste lucruri erau prevazute in contractul initial, iar eu aveam dreptul de a-mi exercita put option-ul in timp, la anumite momente determinate. L-am exercitat si cu cu asta s-a incheiat, nu a existat loc de negociere.

Ce fel de propuneri de business primiti acum?

Primesc in fiecare zi zeci de propuneri. Am o echipa care analizeaza. Insa nu ies din strategia pe care mi-am construit-o, cu cele patru domenii in care investesc si incerc sa il dezvolt coerent pe fiecare in parte.
Si atunci, evident, sunt interesat de ofertele pe care le primesc. Pe cele serioase - pentru ca sunt si multe neserioase - le judec in functie de compatibilitatea cu propriile strategii de dezvoltare.

Cum a fost ultima zi la Rompetrol?

A fost o zi de celebrare a 30 de ani la Petromidia, am participat cu emotie si cu placere la sarbatorirea celor 300 de oameni care lucreaza, inca de la inceputuri, in locul acela. Lucru care spune ceva si despre cultura de corporatie, si despre stabilitate. Si despre faptul ca nu ar trebui sa va puneti probleme cu privire la stabilitatea resurselor umane de care dispune Rompetrol.

Orice companie este o scoala - mai buna sau mai rea. Daca oamenii de acolo sunt apreciati si li se fac propuneri de joburi, asta nu inseamna ca ei si pleaca. Nu vorbeste decat despre faptul ca este o scoala buna. Insa managerii acestia sunt si foarte scumpi.

Pe media, ce planuri aveti in continuare? Exista estimari pentru pierderi de pana la 15 mil. euro cu Adevarul Holding, in acest an. De ce aceasta extindere agresiva si de ce acum?

Investitiile nu sunt pierderi. Investitiile in marketing, de exemplu, nu sunt pierderi. Investitiile in extinderea pietei unui produs nu sunt pierderi. Totul este sa ai rationalitatea de a sti cand si cum sa le faci. Sa ai intotdeauna perspectiva clara a castigului si a momentului cand el incepe sa se produca. Stiu exact care este viitorul acestei afaceri. Ea ar putea fi profitabila si astazi, daca nu s-ar extinde in continuare. Dar nu este suficient sa ajungi pe locul intai. Astazi tiparim in fiecare zi, cu toate publicatiile noastre, mai mult de jumatate din hartia care se tipareste in Romania.

Se vorbeste mult despre Adevarul, dar el de fapt este, si daca o sa va uitati o sa vedeti ca am oarece dreptate, el este de fapt un fel de Times mai latin, modelul e Times, dar suntem latini.

Faptul ca are 150,000 de exemplare si asta nu se datoreaza cartii, sa fie foarte clar, se potenteaza reciproc. In Grecia, de ex, o tara de 9 milioane de oameni, se vand 25 de milioane de carti prin ziare, pe an. Noi nu vindem decat 15 milioane, la o populatie de 20 de milioane. Mai e loc suficient. Evident ca nimeni nu ne poate concura insa.
Tiparim peste 1,1 milioane de exemplare pe zi, din vreo 30 de publicatii tiparite in total in Romania. Pentru Adevarul de Seara sunt 29 de editii locale. Adevarul de Seara, cu toate editiile, se apropie de 700.000.

La Adevarul sunt aproape 150.000 de exemplare vandute in fiecare zi. Iar Click are aproape 250.000. BRAT-ul va ajunge la aceasta concluzie in trei luni, conform inertiei pe care o are.

Asta inseamna suport pentru informatie, dar si platforma de vanzari. Vulgarizarea acestui concept o aud in fiecare zi. "A, vinde carti, nu ziare". Nu este adevarat. Daca nu ar exista ziarul, nu s-ar vinde cartile. Daca nu ar exista cartile, nu ai avea forta financiara sa cresti ziarele. Si cu asta am spus... De altfel, nu exista in lume, astazi, publicatie de succes tiparita care sa nu indeplineasca doua conditii: sa isi construiasca suportul si sinergiile cu internetul si, in al doilea rand, sa devina platforma de vanzari pentru add-on-uri. Altfel nu supravietuieste. Si puteti vedea acest lucru la cele mai mari ziare din lume. Dintre care unele sunt profitabile chiar si in criza. Iar Adevarul Holding are deja activitati extrem de profitabile.

Care sunt acestea?

De exemplu, Librariile Adevarul, precum si ziarele principale, daca nu se tine seama de cheltuielile de marketing. Nu ai cum sa nu fii profitabil la 150.000 de exemplare.
In momentul de fata, daca si-ar opri dezvoltarea, Adevarul ar continua pe profit. Sunt bani investiti in dezvoltare si nu ma opresc aici. Voi investi probabil de ordinul zecilor de milioane, ca de altfel si in anul anterior si voi continua.

Nu vorbiti despre pierderi, ci despre investitii. Ce investitii veti face in Adevarul Holding, in acest an?

Zeci de milioane de euro.

Aveati, la un moment dat, planuri legate de o televiziune de business?

Nu am avut niciodata. Eu cred ca victima internetului nu este presa scrisa, ci televiziunea. Evolutia tehnologica o face sa fie un mijloc de comunicare depasit. Televiziunea clasica, asa cum o stim astazi, va muri. Si va muri foarte repede, in urmatorii ani.

Comunicarea nu poate fi unidirectionala. Odata cu dezvoltarea tehnologiei 4G in comunicatiile mobile, moment in care imagini in miscare vor fi transmise la calitate digitala catre vizitatori, in clipa respectiva televiziunea - asa cum o stim azi - va muri. Nu ai nici cel mai mic interes sa te uiti la stiri si la entertainment furnizat de altii, cand poti foarte bine sa ti-l fabrici singur. In momentul in care televizorul de acasa va avea sub el o cutiuta cu ajutorul careia poti avea acces la sute de filme, la zeci de emisiuni, la emisiuni de stiri care te intereseaza cu adevarat si pe care ti le poti personaliza, ce rost are sa folosesti un canal sau altul de televiziune? Ele sunt deja victima multiplicarii. Se bat orbeste pe sub 1% din audienta. Se bucura atunci cand unul are 1,2, iar altul are 1,1 (rating - n.red.). Nu este o competitie nici sanatoasa, nici capabila sa duca la vreun rezultat.

Odata cu multiplicarea, televiziunea se omoara ea insasi. De ce spun ca exista sinergii intre presa scrisa si internet? Pentru ca redactia devine o fabrica de content care poate lua mai multe directii, inclusiv imaginea video. Or, toate aceste lucruri fac, pe de o parte, ca in TV sa existe o evolutie foarte rapida de despartire a productiei fata de canalul de distributie, ceea ce se intampla pana si la noi, in "nenorocirea" asta de industrie aflata in copilarie.

Devine irational sa tii 600 de oameni pentru un canal de stiri. Si alt canal de stiri sa aiba alti 600 de oameni, care se bat cu primii. Pentru ce? Cand, de fapt, informatia este aceeasi, este comentata diferit doar. Cineva trebuie sa produca informatia, pentru ca apoi, evident, ea sa fie interpretata diferit. Si pentru asta nu trebuie cateva sute de oameni, ci cateva zeci.

Integral in money.ro