Criza economica forteaza FMI-ul sa isi regandeasca politica de creditare
Data publicarii: 25-03-2009 | InternationalFondul Monetar International (FMI) a anuntat ca va dubla limitele de creditare pentru tarile afectate de criza economica globala si va relaxa conditiile privind acordarea de imprumuturi, pentru tarile emergente ce au nevoie de asistenta pe termen scurt, scrie Bloomberg.
De asemenea, Fondul va revizui un program de creditare imediata, va dubla liniile obisnuite de creditare si va permite guvernelor sa ia imprumuturi mai repede si mai usor.
"Aceste reforme reprezinta o schimbare semnificativa in modul in care Fondul isi poate ajuta tarile membre, schimbarea fiind necesara in contextul crizei financiare", a spus seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Oficialul a subliniat ca o mai mare flexibilitate privind conditiile de acordare a creditelor va ajuta Fondul sa raspunda mai bine cerintelor variate ale membrilor sai.
Facilitatea de creditare pe termen scurt, denumita Linia Flexibila de Creditare, nu a avut nici macar un client, din momentul in care a fost anuntata initial, acum cinci luni. Schimbarile reflecta eforturile lui Strauss-Kahn de a inlatura efectele dezastruoase ale crizei economice si de a creste rolul FMI-ului in prevenirea crizelor financiare.
John Lipsky, primul director adjunct al Fondului, a caracterizat schimbarile drept o "evolutie semnificativa" si a explicat ca acestea vor transforma institutia intr-una mai atenta la nevoile membrilor sai.
Paulo Nogueira Batista, directorul executiv din Brazilia al FMI-ului, a declarat ca actuala criza financiara accelereaza schimbarile in cadrul marilor institutii internationale.
"Multe dintre ideile vehiculate anul trecut au fost considerate nerealiste sau chiar utopice, dar criza a transformat idei care chiar acum sase luni erau catalogate asemanator, in ceva real, palpabil", a declarat acesta.
De asemenea, Fondul a mai anuntat ca va dubla limita de creditare pentru imprumuturile traditionale acordate statelor - asa-zisele acorduri standby - pe baza contributiilor acestora la fond. "Limitele superioare au ca obiectiv intarirea increderii statelor ca pot avea acces la aceste resurse, pentru rezolvarea nevoile de finantare", a anuntat FMI-ul.
Fondul "se va baza mai mult pe conditiile prestabilite", decat pe cele traditionale impuse dupa acordarea imprumutului - care, in mod normal, pun accentul pe reducerea cheltuielilor bugetare.
Linia Flexibila de Creditare le va ingadui statelor considerate ca avand politici "adecvate", sa ia imprumuturi fara indeplinirea anumitor conditii. Pentru a avea acces la bani, Fondul a anuntat ca un stat va trebui sa aiba un nivel scazut al inflatiei, datorii externe moderate si finante publice stabile.
Ultimul plan ofera imprumuturi pe termen mai lung - de pana la un an, fata de numai trei luni - si nu are limite fixe asupra sumei maxime pe care un stat o poate imprumuta. Suplimentar, statele pot sa acceseze linia de credit oricand si nu trebuie sa incaseze imprumutul imediat.
Imprumuturile traditionale ale FMI-ului au avut trecere mare inca de la inceputul crizei financiare, cand 55 miliarde dolari au fost acordati unor natiuni precum Pakistan, Ucraina si Islanda. In noiembrie, creditorul al carui sediu central se afla la Washington a avut cea mai aglomerata perioada din istoria sa de 60 de ani, dupa ce a fost de acord sa extinda imprumutul cu suma record de 41,8 miliarde dolari. Aceste credite sunt acordate de cele mai multe ori pentru cativa ani si includ cercetarea atenta a economiei si politicii bugetare.
Pentru a face fata cererii pentru imprumuturi, Strauss-Kahn a declarat ca vrea sa dubleze marimea resurselor FMI-ului, la 500 miliarde dolari, fata de nivelul acestora inaintea crizei financiare. Guvernul Japoniei si Uniunea Europeana au oferit fiecare 100 miliarde dolari, in timp ce Trezoreria americana a inaintat planuri pentru sporirea capacitatii de imprumuturi a FMI-ului, la 750 miliarde dolari.
Ministrii de finante din G20, grupul celor mai industrializate si dezvoltate 20 de state, anuntasera la inceputul lunii martie ca doresc ca FMI-ul sa joace un rol mai mare in temperarea crizei financiare. "Suntem de acord cu nevoia urgenta de a creste substantial resursele FMI-ului", au anuntat acestia intr-un comunicat publicat pe 14 martie, in urma unei intruniri din Marea Britanie.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- EY România: Războiul fiscal-tarifar între SUA și restul lumii - unde e România?
- Meta Estate Trust anunță un profit net de aproape 11 milioane de lei în 2024, creștere de 15%
- Studiu EY Vehicule Electrice: Încărcarea inteligentă și bidirecțională devin esențiale pentru reducerea costurilor, stabilitatea rețelei și integrarea de regenerabile
- Piata hoteliera din Romania atinge un nou maxim, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele 3 decenii
- Banca Transilvania - rezultate financiare 2024
- Grupul BCR, rezultate 2024
- Banca Transilvania și OTP Bank România au devenit o singură bancă
- Studiu Deloitte: utilizarea inteligenței artificiale generative va dubla consumul de energie electrică al centrelor de date la nivel global până în 2030
- Cushman & Wakefield Echinox a asistat Kinstellar pe parcursul întregului proces de relocare a biroului în Globalworth Tower
- Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimeaza o crestere a veniturilor in 2025
- Deloitte România a asistat investitorul imobiliar M Core Group în preluarea unui portofoliu de șapte mall-uri de la MAS PLC
- Rating VEKTOR maxim pentru comunicarea BT din 2024 cu investitorii și acționarii
- Record: Utilizatorii Revolut din România au realizat peste un miliard de tranzacții, în 2024
- Polița de călătorie standard nu acoperă accidentele survenite în timpul practicării sporturilor de iarnă
- EY România - Regulamentul UE împotriva defrișărilor: riscuri mari și amenzi de 4% pentru companii