Ghid psihologic pentru gestionarea stresului financiar

In plina criza economica, romanii nu par sa se fi trezit inca din inertia consumului de voie buna si nici nu dau semne ca ar sti sa-si chibzuiasca bugetul, noteaza Cotidianul. Specialistii in psihologie si resurse umane ofera solutii pentru a tine echilibrul intre nepasarea inconstienta si fatalismul anxios al celor care nu vor sa creada ca ar putea reveni la saracia din perioada comunista.

Criza financiar-economica va maturiza gandirea economica a romanilor aflati inca in inertia consumului nechibzuit.In aceasta primavara, cand criza financiar-economica batea la poarta, premierul ne asigura ca uraganul dezlantuit peste Ocean nu va survola Carpatii. In toamna insa, tavalugul somajului si al crisparilor bancar-bursiere n-a mai zabovit. A dat buzna peste noi si ne-a prins oarecum uimiti, intr-o inertie comoda, si putin dispusi sa ne gandim la greutatile ce ne pasc. De vina pentru lipsa de reactie ar fi imaturitatea consumatorilor autohtoni, obiceiul de a gandi de pe o zi pe alta, dar si negarea evidentei de teama ca ne-am putea intoarce la vremurile paupere din perioada ceausista, sustin psihologii. Ei recomanda, in schimb, evitarea reactiilor panicarde, chibzuinta pe termen lung si indreptarea privirii spre partea plina a paharului, spre a profita de oportunitatile oferite de criza.

"Ma frapeaza ca pe romani nu-i intereseaza prea mult cresterea preturilor sau faptul ca ar putea cheltui mai putin daca ar cumpara de la un alt magazin.

Singurul lucru care ii ingrijoreaza este faptul ca salariile nu mai cresc, asa cum au fost obisnuiti in ultima vreme", observa psihoterapeutul Anda Pacurar. Este o gandire "paguboasa", spune ea, aceea care nu tinteste altceva decat cresterea lefurilor. "Romanul nu pune niciodata presiune pe el, sa-si recalculeze bugetul, sa elimine cheltuielile care nu sunt necesare", completeaza psihoterapeutul. Ea crede ca vom iesi din inertia cheltuielilor exagerate abia la anul, cand vom simti pe propria piele ce inseamna scaderea puterii de cumparare.

Chiar daca sapte din zece consumatori romani admit ca situatia lor financiara nu este prea buna si ca nu isi vor mai permite extravagante, 57% dintre acestia "au o perceptie buna sau foarte buna asupra finantelor pentru urmatoarele 12 luni", precizeaza Sondajul Global de Evaluare a Increderii Consumatorilor realizat de compania Nielsen in luna octombrie. In plus, abia doi din cinci romani considera ca tara se afla in recesiune. "Acest optimism exagerat e un semn de imaturitate si vine din obisnuinta romanilor de a trai de pe o zi pe alta. Au sentimenul ca se vor descurca intr-un fel sau altul la fel cum au procedat in alte momente mai dificile", interpreteaza psihologul Ticu Constantin, conferentiar dr. la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi. Romanii refuza inca sa vada evidentele, iau o atitudine de negare, pentru ca "multi dintre ei au trecut anterior prin saracie si acum, cand au obtinut conditii materiale mai bune, nu mai pot accepta ideea ca ar putea fi din nou saraci", explica Anda Pacurar.

Reversul inconstientei este panica, o reactie la fel de paguboasa, spun psihologii. "Daca ai ingrijorari cu privire la cresterea dobanzii creditului, e bine sa intrebi direct la banca si nu sa te multumesti cu informatii din media. Panica e cu atat mai mare cu cat nu cunosti ce se intampla", puncteaza Anda Pacurar. Psihoterapeutul crede ca, in loc sa ne indreptam atentia spre hopurile din trecut (saracie, faliment) sau sa ne ingrijoram pentru viitorul incert, ar trebui sa ne concentram asupra prezentului. "Daca esti mai atent la viata de zi cu zi, daca te uiti la cum anume cheltuiesti banii intr-o luna, incepi sa detii controlul bugetului, sa ai sentimentul ca stapanesti situatia. Or, cei mai multi se trezesc dupa doua zile ca nu mai au nici un ban in buzunar si nu pot sa-si explice unde s-au dus banii", spune Pacurar. Viata conjugata la timpul prezent presupune si alte avantaje. Pe langa faptul ca inlatura ingrijorarile fara obiect, ne motiveaza sa trecem la actiune, completeaza psihoterapeutul.

Ca si cum grijile pentru bunastarea familiei n-ar fi de-ajuns in vremurile cetoase, managerii mai au pe cap si gestionarea viitorului companiei si a resurselor umane. Oricat de sumbra este imaginea graficelor abrupte, coach-ul Horea Murgu crede ca persoanele in pozitii de conducere ar trebui sa vada mai degraba oportunitatile ivite in urma dezechilibrelor financiar-economice. Aceasta doar cu conditia definirii aplicate a "crizei". "Criza inseamna lucruri foarte diferite pentru diversele nise economice. Odata ce a fost lamurit ce inseamna criza pentru companie si pentru fiecare departament in parte, incurajez managerii sa-si reconfigureze harta mentala, sa vada unde se deschid noi drumuri", explica presedintele Coaching Institute. El invoca un caz recent al unei companii din industria vanzarilor de masini. In conditiile in care era clar ca vanzarile sunt in descrestere, coach-ul, impreuna cu executivii companiei, a pus la punct o solutie pentru a compensa aceste pierderi. "Ne-am gandit cum putem creste veniturile din mentenanta, din service, prin imbunatatirea relatiei cu clientii care au cumparat deja acea marca si au nevoie de un service mai bun si mai aplicat", exemplifica Horea Murgu.

In fata constrangerilor financiare, o masura manageriala imediata va fi si eficientizarea, mai spune coach-ul. "In ultimii ani, unele cheltuieli au fost motivate de asteptarile mari legate de cresterea volumelor de vanzari. Companiile si-au permis cheltuieli pe care poate nu le-au chibzuit la maximum. De exemplu, un agent de vanzari bantuia prin capitala ultrasufocata destul de multe ore cu o masina, pentru ca tehnica de vanzare ramasese fixata pe aceasta formula, care nu aducea un profit prea mare", rememoreaza Horea Murgu. In afara economiei de resurse, coach-ul mai recomanda rapoarte ceva mai frecvente pentru a capata o imagine cat mai clara asupra evolutiei companiei. In plus, precizeaza coach-ul, unii directori pun raul in fata si evalueaza mai des salariatii (o data pe luna, si nu semestrial) pentru a sti care dintre ei sunt indispensabili pentru companie in momentul in care vor fi necesare disponibilizari in grup.

Somajul in perioada de recesiune inseamna un stres enorm, dar si pericolul de a cadea intr-o vrie a deznadejdii, avertizeaza specialistul in gestionarea resurselor umane Ion-Ovidiu Panisoara, conferentiar universitar la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. "Individul disponibilizat intr-o vreme in care e mai dificil sa-si gaseasca un loc de munca va fi expus riscului aparitei «neajutorarii dobandite»: omul incepe sa se vada pe sine ca pe un ratat, ceea ce ii inchide pe mai departe posibilitatea unor viitoare succese, chiar si dupa calmarea crizei", observa Panisoara. Totul e sa ramai increzator ca poti sa realizezi anumite lucruri si, paradoxal, sa-ti impui obiective mai curajoase decat pana acum, cu o singura conditie: sa fie fezabile. "Somerul s-ar putea gandi ca, daca pana acum ii era teama sa incerce altceva, noua situatie ar putea deveni o sansa pentru a face ceea ce si-a dorit toata viata", spune Panisoara. El admite insa ca unei persoane ajunse la ananghie ii va fi teribil de greu sa aplice aceste tehnici de gandire pozitiva.

Chiar si angajatii care n-au ajuns pe drumuri traiesc in aceasta perioada sub o presiune enorma. In 2008, 81% dintre americani sustin ca banii reprezinta un factor semnificativ de stres, aceeasi parere fiind impartasita in 2007 de numai 73% din populatie, iar in 2006 de 59% dintre respondenti. Aceleasi cresteri ale procentelor de ingrijorati au fost inregistrate si in legatura cu stabilitatea locurilor munca sau cu banii pentru gospodarie, releva un sondaj realizat de Asociatia Psihologilor Americani (APA). Or, cronicizarea stresului isi lasa amprentele sale si asupra organismului: sistemul imunitar este slabit si creste vulnerabilitatea la gripa, artrita, atacuri de cord sau diabet. Persoanelor preocupate tot timpul de bani, psihoterapeutul Jane Pavich le recomanda o dieta echilibrata, ore suficiente de somn si exercitii fizice constante. "Stiu ca suna simplist, dar toate acestea pot imbunatati sanatatea fizica si emotionala. Te ajuta sa treci cu bine peste grijile cotidiene", recomanda Pavich, citata de portalul APA.

Tot la nivel de recomandari, conferentiarul Ion-Ovidiu Panisoara crede ca in conditiile exceptionale de azi ar fi util ca statul sa gandeasca un serviciu pentru consilierea psihologica a persoanelor zdruncinate de criza economica. "Somerii sunt disperati, ar trebui sa aiba un consilier caruia sa ii vorbeasca. Pe langa aceasta ar fi nevoie si de o intensificare a cursurilor de recalificare", arata specialistul in gestionarea resurselor umane. Pe de alta parte, psihologul iesean Ticu Constantin crede ca odata cu criza financiara romanii vor deveni mai copti la nivel de mentalitate economica. "Dupa ce-am trecut in anii '90 printr-o perioada de recuperare a frustrarilor si dupa ce am ajuns acum in betia creditarilor, criza ne va ajuta sa ne maturizam. Vom intelege ca trebuie sa gandim pe termen lung, sa investim in copiii nostri si sa ne raportam mai atenti la bani si la produse", conchide specialistul in psihologia economiei.

Integral in Cotidianul