Inovatia se numara din 5 in 5 companii

Una din cinci companii romanesti introduce un nou produs pe piata, inoveaza un bun sau serviciu, o tehnologie, un mecanism de comercializare sau insusi modul de organizare a unei afaceri. De doua ori mai putin decat media europeana. Pe ansamblu, ne despart circa o decada de Cehia sau Estonia si cam 22 de ani de performantele inovative medii europene (European Innovation Scoreboard, Februarie 2008). Care este aritmetica acestei forte? Cum putem valorifica mai eficient ingeniozitatea romanului?

Nu mai constituie pentru nimeni o noutate ca romanii se inghesuie an de an, pe podiumurile mondiale la expozitiile de inventica si inovatie. Or, aritmetica puterii economice nu tine de aceste stralucitoare medalii. Evident, nici de factorul cantitativ al subpopularii mediului de afaceri cu cercetatori: 1 din 1000 de angajati in sectorul privat romanesc fata de o medie europeana de 3,6 ori mai mare. Puterea de inovare tine de generarea unei noutati, fie in sfera publica, fie in cea privata, fie intr-un apartament, fie intr-unul din departamentele de cercetare ale marilor trusturi multinationale. Oriunde apare, ideea originala trebuie apoi dimensionata, transferata si capitalizata in mediul de afaceri.

Exista, fara echivoc, si proiecte de cercetare care nu se pot finaliza in productie, fie din carente tehnologice, fie din cauza costurilor prohibitive care anuleaza eficienta procesului. Cauciucul sintetic a intrat in productia de serie abia in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Titeiul din Marea Nordului a avut nevoie de o explozie a preturilor, de socurile petroliere, pentru ca extractia lui sa devina economic eficienta. Antivirusul RAV, tehnologie dezvoltata de GeCad Software din Cluj, a avut nevoie de produsele, serviciile si reteaua de distributie a gigantului Microsoft. Succesul tehnic nu  garanteaza, asadar, eficienta economica.

Exista, fireste, si situatii diametral opuse, cele ale descoperirilor intamplatoare. In acest caz efortul pare nul, iar efectul foarte mare. E numai o aparenta. Asemenea descoperiri apar intr-un anumit climat de cercetare si necesita adaptari pentru a deveni aplicabile in productie. "Hazardul, arata Pasteur, favorizeaza numai o minte pregatita".
Care sunt cele mai strasnice inovatii romanesti din ultimii ani?

Nu pot sa vorbesc despre transformarea unei idei in bani fara sa raspund, mai intai, la o aceasta intrebare. Am selectat trei reusite de exceptie, medaliate cu aur la Salonul International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi de la Geneva in 2004 (prima), respectiv 2007 (celelalte):

Eugen PAVEL, doctor in fizica materiei condensate, este autorul memoriei tridimensionale cu o capacitate de peste 1.000 GB: "Hyper CD-ROM". A utilizat materiale noi, create special pentru aceasta aplicatie: sticle si vitroceramice fluorescene fotosensibile (pentru care a primit premiul Academiei Romane inca din 1991). Un astfel de suport poate stoca o biblioteca intreaga. Mediul privat de afaceri din Romania nu a avut capacitatea de a capitaliza o astfel de inovatie, iar acum Hyper CD-ROM este in pregatire pentru productie in Asia (confidentialitatea contractului nu permite divulgarea inca a partenerului).

Ene Alexandra Gabriela, Mihai Carmen, Petrescu Adriana, cercetatoare la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie, sunt autoarele "Bioimplantului gastroenterologic si a procedeului de obtinere". La ce foloseste? In reconstructia tesuturilor moi afectate in urma unor interventii chirurgicale specifice gastroeneterologiei. Bioimplantul gastroenterologic este realizat din material textil si dovedeste performante biomedicale si biofunctionale relevante, precum: suport structural al  muschilor abdominali in cazuri de hernii si eventratii; utilizarea sa indiferent de marimea defectului si a zonei de amplasare  a acestuia; stabilitate adecvata a muschilor abdominali; integrare in tesuturile gazda fara aparitia unor efecte secundare, cum ar fi iritatii, sensibilizare, efect de corp strain etc. In prezent, se depun eforturi sustinute pentru certificarea si obtinerea marcii CE astfel incat sa se asigure valorificarea eficienta a produsului in reteaua sanitara interna si intrarea pe noi piete comunitare.

Claudiu Sutan, asistent doctorand, este autorul sistemului PVC cu geam termopan cu jaluzea incorporata. In prezent, este in pregatire pentru fabricatie la firma SEND '92 Impex S.R.L., care a si suportat din fonduri proprii participarea la Salonul de la Geneva. Asta in conditiile in care doar 4% din firmele inovative locale colaboreaza cu universitati sau institute de cercetare.

Desi spectaculoase, exemplele de mai sus raman, totusi, izolate; la noi, cooperarea intre sfera privata si publica este ineficienta si sporadica. Prima nu are suficient apetit si finante pentru inovare, iar cea din urma e intr-un declin calitativ constant. Puntile de comunicare intre ele sunt in mare parte blocate.

Subfinantarea publica cronica depasita

Subfinantarea publica cronica si lipsa reformei de fond a sistemului national de inovare a intarziat mult mobilizarea surselor spre bunul mers al economiei bazate pe productivitate si valoare adaugata inalta. Obiectiv prioritar stabilit doar la nivelul declaratiilor politice, el s-a tradus, in fapt, abia incepand cu anul 2006. Cresterea fara precedent a fondurilor alocate cercetarii si dezvoltarii (CD) vor continua sa alimenteze gauri negre. Ba mai mult, recenta multiplicare a fondurilor bugetare pentru cercetare de la 0,2% din PIB in 2004, la 0,7% din PIB in 2008, va ajunge la tinta de 1% in anul 2010. Strategia de la Lisabona asociaza acestui obiectiv alte 2% din PIB fonduri private pentru CD. Asumarea de catre masa critica a firmelor, universitatilor sau a institutelor de cercetare a performantei reale ramane, inca, un deziderat.

Acordam inca prioritate cresterii si prea putin performantei

Performantele cercetarii noastre private sunt si ele extrem de slabe. O arata majoritatea clasamentelor internationale. 80% dintre firmele romanesti nu dezvolta nici un fel de activitate de inovare, 4% dintre firme sunt inovatori strategici, 8% sunt inovatori ocazionali, 5% dintre firme adopta tehnologii pe care le prelucreaza si doar 3% dintre firme implementeaza noi tehnologii. Rasunetul cazurilor de succes precum cele din domeniul software-ului sau al componentelor de automobile reusesc cu greu sa aline amarul realitatii romanesti.

Deblocarea potentialului romanesc de inovare in domeniul privat tine acum de infuzia mai puternica de capital, stimulata suficient fiscal, dar si de crearea de firme noi inovative. In plus, Romania se situeaza printre tarile cu o foarte slaba reprezentare a tinerilor in afaceri. Aceste elemente explica, in mare masura, reticenta pentru cercetare stiintifica sau pentru transpunerea in practica a unor rezultate care nu au mai fost aplicate - caracteristica generala a mediului de afaceri romanesc care evita sa se lanseze in cheltuieli mari, optand pentru acumulari successive.

Fondurile private atrase in cercetare sunt nesemnificative, ca si capacitatea universitatilor de a raspunde prin cercetari relevante la solicitarile industriei sau ale institutiilor publice.

Curierul National