Nota de plata: cati bani pune romanul in punga guvernantilor

900 de euro pe an pe cap de locuitor - atat inseamna finantarea institutiilor publice centrale, potrivit Capital. Nota de plata este achitata, insa, doar de companii si de cele sase milioane de salariati si liber-profesionisti.

Doua sute saizeci de salariati, de la presedinte si consilierii sai la portari si stenodactilografe. Un sediu de cateva mii de metri patrati, pentru care trebuie platite facturile la energie electrica, apa ori incalzire. Masini pentru care trebuie cumparat combustibil, musafiri de rang inalt pentru care se organizeaza receptii fastuoase, frecventele deplasari in strainatate si lista ar putea continua. In 2008, Palatul Cotroceni va avea cheltuieli de 29,2 milioane de lei (putin peste opt milioane de euro), 27,5 milioane din acesti bani provenind de la contribuabili. Adica circa 1,25 lei sau 33 de eurocenti pe cap de roman. De doua ori mai putin decat il costa Casa Alba pe fiecare american sau Palatul Elysee pe fiecare francez si de nu mai putin de treisprezece ori mai putin decat scoate din buzunar fiecare italian pentru presedintia de la Roma.

La prima vedere, suma alocata lui Traian Basescu si subalternilor sai nu e mare. Daca insa luam in calcul diferentele dintre Romania si tarile din Vest in ceea ce priveste PIB per capita si bugetul public, ne-am putea schimba parerea. Dar adevarata problema nu este ca Presedintia SUA consuma, pe cap de locuitor, doar de doua ori mai mult decat Cotroceniul, in conditiile in care bugetul per capita al Statelor Unite este de 6,5 ori mai mare decat al Romaniei. Problema este ca exista la Bucuresti institutii publice care consuma fonduri mult mai mari decat cele alocate Presedintiei, fara ca impactul acestor cheltuieli asupra vietii romanilor sa le justifice.

Serviciul Roman de Informatii este, de departe, campionul acestei categorii. SRI are alocat, in 2008, un miliard de lei de la bugetul de stat, la care se adauga 320 de milioane de lei din imprumuturi externe. Serviciul de Telecomunicatii Speciale a primit si el 335 de milioane de lei de la buget, iar Serviciul de Informatii Externe s-a multumit cu 215 milioane (mai mult de jumatate din suma va fi cheltuita pe salarii). Nici angajatii Serviciului de Protectie si Paza nu se pot declara nemultumiti: ei vor primi salarii, sporuri si prime in valoare bruta de 91 de milioane de lei in acest an - cam 4.500 de lei pe cap de sepepist. Mai trebuie spus ca suma reprezinta cam doua treimi din bugetul total al institutiei, de 155 de milioane de lei.

"E greu de stiut exact ce cuprind bugetele acestor institutii, data fiind natura activitatii lor. E posibil ca unele achizitii sau investitii importante sa creasca temporar ponderea cheltuielilor serviciilor de informatii in PIB", arata Sorin Ionita, directorul de cercetare al Societatii Academice Romane. El mai afirma ca, pentru a avea o imagine clara, ar fi nevoie sa stim ce pondere au in total bugetele unor institutii similare din alte tari.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) va cheltui aproape 350 de milioane de lei din banii contribuabililor, o cincime din fonduri fiind dedicata "sprijinirii organizatiilor minoritatilor nationale" sau "finantarii unor programe si proiecte interetnice si de combatere a intolerantei", alte 79 de milioane de lei avand ca (vaga) destinatie "alte servicii in domeniile culturii, recreerii si religiei". "Sora" SGG, Cancelaria Primului Ministru, are la dispozitie 412 milioane de lei din banii de taxe si impozite. O parte importanta a acestor fonduri (52 de milioane de lei) va fi dedicata unor campanii de "comunicare, informare publica si promovare a imaginii si intereselor romanesti peste hotare", alte 54 de milioane de lei fiind alocate Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, se arata in Legea Bugetului.

Desi incaseaza abonamente de la 5,6 milioane de posesori de televizor din Romania , plus bani seriosi din reclamele difuzate (numai pentru meciurile de la Euro 2008 se estimeaza ca au intrat in conturi intre patru si cinci milioane de euro), Societatea Romana de Televiziune mai primeste, anul acesta, 215 milioane de lei de la stat. Circa jumatate din suma va fi alocata chiriei pentru statii si circuite de emisie, terestra si prin satelit, 62 de milioane de lei avand ca destinatie "constructii", iar 52 de milioane de lei, "mobilier si aparatura birotica". O situatie aproximativ similara se inregistreaza la Societatea Romana de Radio. SRR va primi in acest an 133 de milioane de lei, aproape toata suma fiind virata catre Societatea Nationala de Telecomunicatii, drept contravaloare a serviciilor de emisie asigurate.

Ministerul Sanatatii va consuma, in 2008, cam trei miliarde de lei de la bugetul de stat si din credite externe. Adica circa 142 de lei pe cap de roman (la care se adauga alti 776 de lei per capita - bugetul asigurarilor de sanatate). In total, cheltuielile sistemului public de sanatate finantate de contribuabili ajung la peste 900 de lei pentru fiecare locuitor. Urmeaza, la mare distanta, cu 12 miliarde de lei din bani publici (circa 552 de lei per capita), Ministerul Educatiei. Lista continua cu ministerele Apararii, Transporturilor si Internelor. Fiecare cetatean al Romaniei plateste cate 370-380 de lei pe an (in total, 1.127 de lei) pentru armata, pentru infrastructura rutiera, feroviara, aeriana si navala, respectiv pentru politie, jandarmerie si pompieri.

Cei mai risipitori, cei mai zgarciti

La cealalta extrema se afla institutii care traiesc cu maruntis. Fiecare roman plateste, anual, 8 bani pentru finantarea Consiliului Economic si Social, 16 bani pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, 26 de bani pe an pentru Autoritatea Nationala pentru Supravegherea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, 36 de bani pentru Agentia Nationala de Integritate, 74 de bani pentru Autoritatea Electorala Permanenta (aici fiind incluse si subventiile acordate partidelor politice) sau 83 de bani pentru functionarea agentiei de presa Rompres. De asemenea, in 2008, fiecare roman va scoate din buzunar 25 de bani pentru Avocatul Poporului, 34 de bani pentru Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, 55 de bani pentru Consiliul National al Audiovizualului si 67 de bani pentru Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Integral in Capital