Marii auditori trebuie sa-si declare onorariile

Piata auditului financiar - serviciul prin care se certifica acuratetea rapoartelor oferite de societatile comerciale - este in curs de "certificare", noteaza Adevarul.

Ultimele modificari ale legislatiei in domeniu impun masuri de transparenta pentru firmele care auditeaza asa-numitele entitati de interes public, precum bancile, fondurile de pensii, marile companii de stat.

Astfel, auditorii trebuie sa prezinte pe pagina proprie de internet un raport anual care include cel putin o descriere a structurii juridice si a actionariatului firmei de audit; o lista cu entitatile de inters public pentru care au fost efectuate audituri statutare; informatii privind cifra totala de afaceri, divizata pe onorarii din auditul statutar, respectiv pentru servicii de consultanta fiscala; informatii privind baza pentru remunerarea partenerilor.

Odata cu dezvoltarea economiei, tot mai multe companii sunt obligate, prin lege, dar si de actionari, sa-si certifice raportarile financiare

Auditorul spune daca poti avea incredere intr-o companie. La solicitarea Bruxelles-ului, se anunta acum noi masuri si pentru cresterea increderii in... auditor.

La examenul organizat luna trecuta de Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR) s-au prezentat 712 candidati, din care numai 220 au fost admisi. Astfel, numarul total de auditori va creste, dintr-un foc, cu aproximativ 10%.

Candidatii stiu ca auditorul financiar incepe sa devina un personaj-cheie intr-un sistem economic tot mai sofisticat. Prin lege, auditorul este cel chemat sa "exprime o opinie in sensul ca situatiile financiare ale unei companii sunt intocmite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu legislatia in vigoare".

Practic, opinia auditorului da o asigurare actionarului, investitorului, chiar salariatului ca societatea respectiva nu este in pericol de a intra in faliment, spune Maria Manolescu, vicepresedinte al CAFR, comentand noile reglementari din domeniu.

Aparuta la sfarsitul lunii trecute, ca urmare a obligativitatii transpunerii in legislatia nationala a ultimei directive europene in materie, Ordonanta privind auditul statutar (noua formula pentru desemnarea auditului financiar) transmite mesajul ca, avand o miza importanta, profesia trebuie sa fie mai bine reglementata. Sunt aduse precizari privind etica profesionala, independenta si obictivitatea, sistemele de asigurare a calitatii, raspunderea auditorului.

Viteza dubla fata de pietele mature

Reversul medaliei se cheama insa onorarii. La standarde mari, cresc si castigurile auditorului. Ca peste tot in lume, si la noi grosul sumelor revine asa-numitului grup BIG 4 - cei patru mari, la nivel mondial, care sunt prezenti si in Romania - PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young, Deloitte.

Acestia au asigurat din start un lot de clienti grei, precum bancile, institutiile financiare nebancare ori fondurile de pensii (care trebuie sa fie auditate de firme cu experienta in sectorul respectiv). De asemenea, si alte companii mari cauta "umbrela" auditorilor de prestigiu.

Maria Manolescu spune ca, anul trecut, la nivelul intregii piete au fost raportate peste 30 de milioane de euro, venituri din activitatea de audit. Vicepresedintele CAFR vorbeste de un ritm mediu de crestere anuala de 10-20%. Se poate ajunge chiar si la 30%, dupa cum o arata experienta unui greu de talia PriceWaterhouseCoopers.

"Este o crestere mai mare decat in orice alta tara din Europa Centrala (pana la de doua ori mai mare), unde pietele au ajuns deja la maturitate", spune Wilhelm Simons, seful departamentului Audit Financiar si partener in cadrul PricewaterhouseCoopers Romania.

Cum se explica numarul relativ mare de auditori, grupatiin cele peste 700 de firme de audit independente (din afara marilor grupuri)? Pe ce mizeaza acestia?

Un segment important de clienti il reprezinta societatile listate la bursa, care trebuie sa aiba bilantul auditat. Nu neaparat de auditorii mari si foarte mari, par sa spuna multi din directorii societatilor de la Bursa de Valori si Rasdaq, care prefera, in principal din motive de costuri financiare, cu auditori locali, fara nume "sonore".

Iar in cazul societatilor listate (altele decat bancile) nu exista obligatia de a lucra cu un auditor cu experienta in domeniu.

Spre inlocuirea traditionalului cenzor

Auditorii sunt cu ochii si pe companiile care indeplinesc criteriile de marime, cele care depasesc doua din cele trei praguri: total active - 3,65 milioane euro, cifra de afaceri - 7,3 milioane euro, numarul de salariati - 50.

De asemenea, clienti pentru audit ar putea sa vina din randul societatilor pe actiuni, care au de ales intre numirea cenzorilor (trei, din care cel putin unul contabil autorizat/expert contabil) sau incheierea unui contract cu o firma de audit.

Chiar daca pot costa compania mai putin decat un auditor, cenzorii sunt mai degraba pe cale de disparitie. "Institutia cenzorului trebuie sa se incadreze in principiile de guvernanta corporativa OECD. Iar Romania este sub monitorizarea Bancii Mondiale pentru asimilarea acestor principii", arata vicepresedintele CAFR.

Alinierea ar putea sa vina chiar mai repede, pe masura ce companiile vor cauta sa aiba o imagine cat mai buna in fata actionarilor si potentialilor investitori. "Noi mizam pe societatile pe actiuni care vor alege sa lucreze cu auditori si in general pe faptul ca actionarii vor incepe sa ceara ei un contract de audit, pentru a sti cum este condusa societatea lor.

Am constatat ca acest "audit privat" este un segment care creste substantial", spune Dan Schwartz, seful Scot& Company Consulting. Scot este cotata intre primele zece firme de audit si consultanta financiara din tara, cu venituri de peste un milion de euro in 2007 (20% din audit). Pentru anul acesta, asteapta depasirea nivelului de doua milioane, din care circa o treime sa reprezinte serviciile de audit.

Si pentru UEFA e nevoie de certificare

Companiile mai solicita audit si in cazul in care cauta atragerea unui investitor strain - arata Sorin Borlea, profesor la Universitatea din Cluj, care conduce o mica firma de audit si consultanta, A&P Consulting, cu venituri de 30.000 de euro, anul trecut. Pe acest fond, compania a crescut de la 7 la 10 clienti de la inceputul anului.

Piata este pe o tendinta clara de crestere, crede Maria Prodan, auditor partener in cadrul Audit Activ din Constanta. Cresterea va fi suficienta incat in cativa ani sa poata renunta si la ocupatia de baza, de director de banca.

Audit Activ are acum printre clienti inclusiv un club de fotbal (UEFA a cerut ca toate cluburile europene sa fie auditate financiar). "Clientii inca nu vin decat daca au nevoie de auditor, dar cred ca, in urmatorii cinci ani, se va ajunge ca 15-20% din IMM-uri sa fie auditate, fata de circa 2% in prezent", spune Maria Prodan. Saltul va veni si din nevoia micilor intreprinzatori de-a lucra cu un finantator, inclusiv in cazul accesarii fondurilor europene.

Cat costa ora la auditor?

Ajuns la o cifra de afaceri de 12 milioane de euro si 260 de angajati, Safir SRL, producator de carne de pui din Vaslui, trebuie sa-si auditeze rezultatele financiare anuale. Administratorul George Safir e multumit ca a gasit un auditor care i-a cerut un onorariu "rezonabil", in conditiile in care piata locala pentru aceste servicii "merge la 25-30.000 de lei, numai pentru semnarea bilantului".

In Vaslui, 14 auditori isi impart o piata saraca, unde nu sunt multe "mancaruri" de tipul puiului de Vaslui.
Pe pietele mult mai mari insa, auditorii incep sa se bata in onorarii, coborand uneori chiar sub costurile rezonabile pentru audit "adevarat".

Pentru a evita asemenea situatii de dumping, CAFR a stabilit, inca din 2005, ca trebuie sa existe un "numar minim de ore pentru finalizarea unei misiuni de audit financiar". Adunand fiecare operatiune, s-a ajuns la un minimum de 240 de ore. Hotarat, "sub 5.000 de euro, practic nu poti sa faci audit", spune Maria Prodan, de la Audit Activ din Constanta.

Minimum 240 de ore de audit

Paradoxal insa, sumele nu par deloc spectaculoase acolo unde te-ai fi asteptat sa fie printre cele mai consistente - fondurile de pensii private obligatorii. Ernst&Young a convenit cu Generalii o taxa de 75.000 lei/an, iar cu Aviva servicii minimale de 1.000 euro, care vor putea fi suplimentate la un tarif de 80 euro/ora.

Tot putem vorbi de o "suma", in conditiile in care acelasi auditor a incheiat cu ING Fond de Pensii un contract de 1.800 lei/an. Auditorii castiga nu doar din acest contract (care va putea fi reevaluat in functie de dimensiunea activelor fondului), ci lucrand cu mai multe entitati din intreg grupul ING - explica Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii.

Transparenta, doar din obligatie

In general, daca nu sunt obligate, companiile romanesti nu sunt dornice sa-si dea in public contractele, nici macar de dragul actionarilor. In raportul pe 2007, Transelectrica, operatorul national pentru transportul energiei electrice, se gaseste una din putinele mostre de transparenta - platile catre auditorul KPMG au fost anul trecut de 214.900 lei, fara TVA.

Mai multa transparenta este de asteptat prin aparitia noii legi a auditului statutar, cel putin in relatia dintre auditor si entitatile de interes public (precum bancile, fondurile de pensii, societatile listate la bursa, marile companii de stat).

Marii auditori trebuie sa-si declare onorariile si clientii

Prin noua lege, auditorii statutari si firmele care realizeaza auditul statutar al entitatilor de interes public trebuie sa prezinte pe pagina proprie de internet un raport anual privind transparenta care include cel putin:

o descriere a structurii juridice si a actionariatului firmei de audit

o lista cu entitatile de interes public pentru care au fost efectuate audituri statutare de catre firma de audit in exercitiul financiar precedent

informatii privind cifra totala de afaceri, divizata pe onorarii din auditul statutar, respectiv pentru servicii de consultanta fiscala informatii privind baza pentru remunerarea partenerilor.

Integral in Adevarul