Cazarmile abandonate de Ministerul Apararii devin mine de aur pentru imobiliari

Miile de hectare de teren valoros, pe care au functionat candva cazarmi militare, devin tinta dezvoltatorilor imobiliari si a unor interese politice, in timp ce Ministerul Apararii nu are nici macar bani pentru a le evalua, recunoscind ca acestea au ajuns pe mana hotilor de fier vechi.

Reorganizarea Armatei pune pe lista neagra zeci de cazarmi, ce urmeaza sa fie desfiintate si vandute

Programul de restructurare a armatei, proiect inceput in 1997, inca de pe vremea presedintelui Emil Constantinescu, reprezinta unul dintre principalele obiective asumate de Romania dupa aderarea la Alianta Nord-Atlantica. O consecinta este desfiintarea si dezafectarea mai multor unitati militare, a caror valoare pe piata imobiliara a crescut, intre timp, de sute de ori.

Potrivit informatiilor MAp, in prezent, in urma activitatilor de "restructurare si reorganizare a armatei", in administrarea ministerului se regasesc 131 de cazarmi militare. 11 imobile, care apartineau ministerului, au fost cedate deja la solicitarea administratiilor locale.

Unitatile militare dezafectate sunt amplasate in diferite localitati, pe tot cuprinsul tarii: Bucuresti, Brasov, Timisoara, Ploiesti, Arad, Satu-Mare, Craiova, Resita, Bacau, Targu-Mures, Alba-Iulia etc.

Desi reprezentantii ministerului nu au putut preciza la cat se ridica valoarea acestor unitati, expertii imobiliari afirma ca sumele pentru care ar putea fi vandute miile de hectare de teren intravilan, pe care se intind cladirile armatei, ar depasi cateva miliarde de euro. "Din punctul de vedere al constructiilor, aceste cazarmi nu valoreaza doi bani, pentru ca sunt cladiri vechi, construite prin anii '50. In schimb, devin foarte atractive pentru terenul pe care sunt construite. In general, cazarmile ocupa suprafete mari de teren, multe dintre acestea chiar in intravilan, si, din acest motiv, au devenit foarte cautate pe piata imobiliara", a declarat Radu Zilisteanu, expert imobiliar.

Totusi, MAp nu s-a aratat deloc interesat de evaluarea acestor unitati. Astfel, ministerul recunoaste ca "nu s-au cheltuit sume" in acest sens.

Situatia isi poate gasi o explicatie in situatia legislativa actuala. Conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, Ministerul Apararii nu poate instraina imobile, si ca atare, nu a vandut cazarmile si nici parti din acestea si nici nu a realizat vreun venit din aceasta activitate. Practic, singurul profit pe care l-a avut Map de pe urma dezafectarii cazarmilor a fost valorificarea echipamentelor si dotarilor cu care erau inzestrate acestea, in urma unor programe, derulate prin intermediul Romtehnica.

Abandonarea cazarmilor de catre Map deschide usa hotilor de fier vechi

Dupa ce au fost declarate dezafectate de catre Map, situatia celor 142 de unitati militare a devenit incerta. Ministerul a lasat in seama autoritatilor locale sarcinile de intretinere si conservare a acestora, desi majoritatea cazarmilor nu se aflau de drept in administrarea institutiilor publice locale. "Fondurile alocate pentru intretinerea, conservarea si asigurarea pazei acestor locatii s-au asigurat, prin redistribuire, de catre unitatile administrative din zona de responsabilitate", se mentioneaza in raspunsul Directiei Domenii si Infrastructuri din cadrul Map.

Purtatorul de cuvant al Map, Andreea Dumitru, a afirmat ca ministerul nu isi "permite sa cheltuiasca sume consistente de bani pentru angajarea de personal care sa asigure paza cazarmilor dezafectate, la fel ca in situatia unitatilor functionale".
In consecinta, unitatile militare sunt pazite de firme angajate de primariile locale, care cel mai adesea nu pot acoperi necesarul de personal pentru securizarea integrala a cazarmilor.

Astfel, lipsa personalul pregatit care sa pazeasca aceste unitati militare ii introduce in ecuatie pe hotii de fier vechi. "Sustragerile din perimetrul unitatilor militare au fost comise, in special, de sateni sau de locuitorii din apropierea cazarmilor, care au furat, practic, orice: tigle, fier beton, caramizi, garduri, lemne, var si alte materiale de constructii, pe care le-au folosit, ulterior, la ridicarea propriilor locuinte. Aceste furturi au fost cauzate, in principal, de efectivele de paza foarte reduse care sunt dispuse pentru aceste cazarmi", a mai declarat Andreea Dumitru.

Presiuni politice pentru preluarea cazarmilor

O alta problema intampinata de structurile militare care au in folosinta imobilele dezafectate este retrocedarea terenurilor pe care sunt amplasate aceste cazarmi de catre autoritati locale. Inca din anul 2001, Sorin Encutescu, secretar de stat in MapN la acea data, declara ca se fac presiuni de catre anumite grupuri de interese asupra conducerii armatei, pentru intrarea ilegala in posesia lor a unor bunuri imobile care apartin MApN. Encutescu afirma atunci ca a depistat cazuri cand au fost confectionate testamente si acte de mostenire false, care au fost depuse la dosarele necesare retrocedarii unor terenuri sau cladiri apartinand armatei.

In 2002, ministrul apararii de atunci, Ioan Mircea Pascu, admitea ca "exista presiuni politice pentru preluarea fostelor cazarmi".

"Cele mai mari probleme cu care ne confruntam sunt reprezentate de numarul mare de cereri de retrocedare care se fac pentru aceste cazarmi. (...) Sunt situatii in care solicitantii au castigat si altele in care am castigat noi", precizeaza purtatorul de cuvant al MAp.

Pe de alta parte, parlamentarii nu vor sa isi asume oficial raspunderea pentru instrainarea acestor cazarmi, un proiect de lege care reglementeaza situatia acestora fiind adoptat tacit in aprilie. Initiativa apartine unui grup de 65 de senatori si deputati si prevede ca unitatile militare dezafectate sa fie transferate catre administratiile locale, la cerere, in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica. Proiectul vizeaza transformarea terenurilor pe care MAp nu le mai utilizeaza in parcuri si baze sportive, iar cladirile in locuinte sociale. Actul normativ urmeaza sa fie supus si votului Camerei Deputatilor, care este camera decizionala.

Armata nu s-a ales cu nimic de pe urma cazarmilor dezafectate

Desi a lasat cazarmile dezafectate in grija autoritatilor locale, totusi, planurile Ministerului Apararii prevedeau obtinerea anumitor profituri de pe urma posibilei valorificari a acestora. Reprezentantii Ministerului ar fi avut nevoie, insa, de o hotarare emisa de Guvern. Oficialii MAp au fost, insa, refuzati, de Ministerul Finantelor, care a replicat, saptamana trecuta, ca orice bani obtinuti de armata, in urma valorificarii unor bunuri imobile, s-ar intoarce la bugetul de stat.

"Este deja o discutie filosofica purtata intre Ministerul Apararii si cel al Finantelor. Noi le spunem ca avem buget mic si sa ne lase sa ni-l mai rotunjim prin vanzarea acestor imobile, insa ei ne flutura legile care arata ca banii care ar rezulta in urma unor astfel de tranzactii nu apartin militarilor, ci trebuie sa se intoarca la bugetul de stat", a declarat sub anonimat, un oficial din cadrul MAp.

Dar care ar fi interesul pentru cazarmile armatei?

Raspunsul la aceasta intrebare pare sa vina din partea agentilor imobiliari, care si-au manifestat de nenumarate ori interesul pentru cumpararea terenurilor armatei. "Din cate stiu eu, pana acum, nu a fost vanduta nicio cazarma catre vreun agent imobiliar, insa interes exista pentru acestea. E mai greu sa cumperi de la armata, dar, in viitor, sunt convins ca se va ajunge si in aceasta etapa. Deocamdata, nu s-a putut, pentru ca sunt si multe proceduri care trebuie urmate", a declarat Radu Zilisteanu, expert imobiliar.

Zilisteanu a mentionat ca, pe langa amplasamentul in zone intravilane bune, "plusul de interes" manifestat de dezvoltatorii imobiliari pentru cazarmile dezafectate ar veni si din faptul ca acestea au deja instalate toate utilitatile, nemaifiind necesare cheltuieli suplimentare.

Un exemplu ar putea sa il reprezinte proiectul dezvoltat de consortiul belgian Dexia-Robelco, care ar trebui sa se ridice la valoarea de peste 200 de milioane de euro. Acesta prevede construirea unui hotel de patru stele, a unui camin de garnizoana modern si a unui ansamblu multifunctional pe terenurile MAp, situate in Drumul Taberei, din Capitala.

Lucrarile nu au fost nici pana acum incepute, desi ministerul a concesionat firmei terenul din Drumul Taberei anul trecut. Potrivit proiectului, acesta ar trebui demarat abia in luna septembrie. Perioada de timp de la castigarea contractului pana la inceperea lui, adica mai bine de un an, ar urma sa fie folosita pentru obtinerea autorizatiilor necesare.

In Bucuresti, unde nevoia de terenuri este din ce in ce mai mare, autoritatile arata cu degetul spre Ministerul Apararii. Razvan Murgeanu, viceprimarul general al Capitalei, afirma ca edilii au cerut, in 2007, sa preia cazarmile militare dezafectate din Bucuresti pentru a dezvolta proiecte sociale. "Stiu ca Adriean Videanu a facut o cerere catre minister inca de anul trecut, insa nici pana acum nu a primit vreun raspuns", a declarat Razvan Murgeanu.

NewsIn