Alianta energetica dintre Bulgaria si Rusia loveste din plin Romania
Data publicarii: 19-01-2008 | AfaceriIntelegerile de ieri din domeniul energetic, de la Sofia, dintre presedintele rus Vladimir Putin si autoritatile bulgare, adica acordul pentru constructia gazoductului South Stream si contractul de constructie a centralei nucleare de la Belene, vor avea repercusiuni serioase asupra sectorului energetic autohton in urmatorii ani. In primul rand, energia produsa in Bulgaria va invada statele din Balcani, unde exista un mare deficit, ingreunand astfel posibilitatile Romaniei de a se impune aici, si in al doilea rand, vecinii de la sud de Dunare vor beneficia de o investitie extrem de importanta in transportul de gaze naturale, pe care tara noastra inca nu stie foarte sigur daca o va avea, fiind vorba aici de proiectul Nabucco.
Belene surclaseaza Cernavoda
Dupa ce Uniunea Europeana a impus Sofiei sa inchida 4 din cele 6 reactoare de la centrala nucleara de la Kozlodui din cauza securitatii scazute, nivelul exportului vecinilor de la sud de Dunare a scazut drastic. Pana atunci Bulgaria era cel mai mare exportator de electricitate din Balcani, detinand jumatate din piata. Romania, cu o cota de 25%, a profitat de deriva vecinilor si a inceput sa vanda mai mult in regiune. Insa, avantul tarii noastre va fi stopat in momentul intrarii in functiune a centralei de la Belene.
Initial complexul a fost prevazut pentru o capacitate de 2.000 de MW, dar rusii au ridicat potul sustinand ca sunt gata sa acorde bulgarilor un credit de 3,8 miliarde de euro pentru dublarea acestei capacitati. Proiectul Belene se afla la mare concurenta cu cel romanesc de la Cernavoda, in speta reactoarele 3 si 4. Bulgarii spun ca vor termina investitia in 2013 iar oficialii romani dau ca terminat proiectul de la Cernavoda un an mai tarziu. La nivel de capacitate nucleara, bulgarii vor sta mult mai bine in 2014, 4.000 MW fata de 2.800 MW. In cazul in care nu se vor inchide si ultimele reactoare de la Kozlodui, bulgarii ajung la cota de 5.000 MW.
"Pentru industria energetica din Romania Bulgaria va fi un concurent foarte serios. Este posibil ca aceste noi proiecte ale bulgarilor sa amane investitiile pe care mai multe companii le-au anuntat in Romania", a declarat expertul independent Jean Constantinescu. Printre aceste societati se numara producatorul de aluminiu Alro Slatina, care este controlat de un magnat rus, Vitali Matsitski, sau de italienii de la Enel care au spus la un moment dat ca vor ridica o centrala termoelectrica la Galati. In prezent Alro consuma 7% din toata electricitatea produsa in Romania, iar Enel va fi numarul unul pe piata autohtona a distributiei de energie electrica dupa ce va intra si in posesia Electrica Muntenia Sud. Pentru acesti mari clienti, curentul ieftin produs de Belene va fi o sursa ideala.
Transport restrictionat
Romania va mai intampina o piedica pentru a se impune in Balcani. Este vorba despre capacitatea de transport a electricitatii. "Noi exportam numai in sud iar retelele sunt foarte aglomerate. Odata cu intrarea in functiune a centralei de la Belene aceste retele vor deveni si mai aglomerate si s-ar putea sa nu mai putem transporta curent", a spus Jean Constantinescu. O alternativa ar putea fi cablul submarin pe care Transelectrica vrea sa-l construiasca intre Constanta si Turcia. Dar din lipsa de fonduri, proiectul nu avanseaza.
Cu Belene functionand la capacitate maxima, Romania poate conta regional doar pe anumita directie. Este vorba de posibilitatea de a acoperi consumul de energie din varfurile de sarcina. "Belene este o centrala rigida, ea nu se poate modula dupa consum. In caz de varf de sarcina este nevoie de capacitati care pot intra imediat in functiune. Aceste sunt cele hidro iar noi avem cea mai mare flota de hidrocentrale din regiune. Putem sa exportam astfel de servicii de sistem", a mai declarat Constantinescu.
South Stream loveste in Nabucco
Cat priveste proiectul South Stream, adica gazoductul care vine din Rusia si trece Marea Neagra pana in Bulgaria si apoi mai departe in Italia, fie prin Romania si Ungaria, fie prin Marea Adriatica, acesta e un proiect care loveste din plin mult trambitatul Nabucco, sustinut de UE si in care autoritatile romane isi spun mari sperante. South Stream este creatia gigantului rus Gazprom si a italienilor de la Eni, investitia totala fiind de 10 miliarde de euro. Bulgarii vor participa cu 1,4 miliarde de euro la acest proiect. La o astfel de investitie este greu de crezut ca Sofia va mai fi dispusa sa bage bani si in Nabucco, gazoductul care vine din Azerbaidjan, traverseaza Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria si se opreste in Austria.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- EY România: Războiul fiscal-tarifar între SUA și restul lumii - unde e România?
- Meta Estate Trust anunță un profit net de aproape 11 milioane de lei în 2024, creștere de 15%
- Studiu EY Vehicule Electrice: Încărcarea inteligentă și bidirecțională devin esențiale pentru reducerea costurilor, stabilitatea rețelei și integrarea de regenerabile
- Piata hoteliera din Romania atinge un nou maxim, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele 3 decenii
- Banca Transilvania - rezultate financiare 2024
- Grupul BCR, rezultate 2024
- Banca Transilvania și OTP Bank România au devenit o singură bancă
- Studiu Deloitte: utilizarea inteligenței artificiale generative va dubla consumul de energie electrică al centrelor de date la nivel global până în 2030
- Cushman & Wakefield Echinox a asistat Kinstellar pe parcursul întregului proces de relocare a biroului în Globalworth Tower
- Studiu Deloitte: companiile imobiliare din sectorul comercial estimeaza o crestere a veniturilor in 2025
- Deloitte România a asistat investitorul imobiliar M Core Group în preluarea unui portofoliu de șapte mall-uri de la MAS PLC
- Rating VEKTOR maxim pentru comunicarea BT din 2024 cu investitorii și acționarii
- Record: Utilizatorii Revolut din România au realizat peste un miliard de tranzacții, în 2024
- Polița de călătorie standard nu acoperă accidentele survenite în timpul practicării sporturilor de iarnă
- EY România - Regulamentul UE împotriva defrișărilor: riscuri mari și amenzi de 4% pentru companii