Cum ramaneti fara bani pe card
Data publicarii: 03-05-2007 | Finante-BanciRomanii se arata a fi inventivi cand vine vorba de o frauda care le poate aduce o suma de bani consistenta, fara prea multa munca. Asa au luat amploare fenomenele de carding si phising. Practic acesti indivizi intra in posesia informatiilor confidentiale si extrag bani din conturile persoanelor fizice fara probleme. Pentru a preveni acest tip de "accident" este indicat sa nu utilizati cardul pe care primiti salariul pentru cumparaturile pe internet. De asemenea, trebuie sa stiti ca banca nu va va cere niciodata informatiile confidentiale pe net, asa ca nu divulgati nimanui codul PIN al cardului dumneavoastra.
Saptamanile trecute, clientii mai multor banci romanesti au fost victimele unor tentative repetate de furt online de pe carduri. Bancile s-au sesizat si din fericire situatia a fost tinuta sub control. In continuare va vom prezenta metodele prin care se pot extrage fraudulos bani din conturile dumneavoastra. Acest material nu are rolul de a descuraja folosirea cardurilor, ci de a va avertiza asupra anumitor pericole.
Persoanele care se ocupa cu asemenea activitati au pretentia de a fi numiti "hackeri". Termenul este deseori aplicat programelor (software) sau programatorilor, designerilor si administratorilor de retele sau baze de date, in special in cazul celor extrem de talentati in a modifica programe. Multi ar crede ca acesti indivizi se bucura de inteligenta si capacitate analitica, in schimb situatia este alta.
Hackerul roman de rand are intre 16 si 25 de ani, este somer sau inca licean, sau in cel mai bun caz angajat la un cybercafe. Acest individ isi petrece majoritatea timpului in fata PC-ului, in speranta de a "sparge" cat mai multe servere. Mare inginerie in a sparge un server nu este atat timp cat individul are in fata un document de maxim 2 pagini in care sunt prezente comenzile necesare si cateva programe folosite in general pentru aceasta activitate. Algoritmul e simplu, se alege un grup de calculatoare, o clasa de IP-uri, si se porneste asa-zisul scanner pe respectiva clasa.
Activitatile carderilor si phisherilor sunt ceva mai bine definite diferenta intre termeni este ca cel din urma e mai de actualitate si reprezinta o evolutie a fostului carder. Carderii folosesc liste de carti de credit/debit (avand toate detaliile adevaratilor proprietari) in diverse scopuri fraudulente cum ar fi procurarea de diverse bunuri prin intermediul internetului sau telefonic.
Pentru a se obtine aceste date, carderii "sparg" servere operate de catre proprietarii de magazine virtuale ce stocheaza datele in forma necriptata. Aceste date ajung in servere ca urmare ale cumparaturilor efectuate de catre clienti. Se mai pot extrage informatii de pe card cu ajutorul programelor ce monitorizeaza ativitatea pe un PC. O alta medtoda consta in cumpararea de informatii de la alte persoane implicate in acest gen de activitate sau, eventual, trocul contra altor informatii.
Phising-ul, la moda
O alta maniera de a realiza furturi din conturile bancare este phising-ul. Acesta reprezinta o activitate ilegala in care se colecteaza informatii importante in mod fraudulent cum ar fi combinatii de useri/parole (pentru conturi de email, online banking) sau detaliile cartilor de credit/debit prin social-engineering. Social-engeneering reprezinta o metoda de a manipula masele in scopul divulgarii informatiilor confidentiale.
Phishingul se prezinta prin emailuri, websiteuri care imita, spre exemplu, serviciul clienti, siteul bancii, in final, persoana sau entitatea unde se afla contul. Aceste imitatii arata 100% ca la siteul original diferenta sta in adresa site-ului care este usor diferita fata de cea originala, si poate trece neobservata.
Utilizatorul introduce datele corecte, username/parola sau informatiile cardului, informatii ce sunt stocate sau trimise via email direct catre phisher, care primeste in cel mai usor mod posibil informatiile confidentiale. Ulterior, se face un duplicat la card, iar phisherul avand toate datele, inclusiv PIN-ul (procurat prin pagina de imitatie) utilizeaza bancomatul in mod normal, usurand conturile oamenilor.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Fitch acordă Băncii Transilvania rating-ul investment grade
- Opinie Deloitte: Sanctiuni mai blande pentru erori in raportarea RO e-Transport la primele abateri
- Genesis Property: 6 angajați din 10 au revenit la modul de lucru full-time la birou. Top managerii vin cel mai des
- Programul de sustenabilitate Schneider Electric își urmărește obiectivele sale pentru 2024
- Impozitarea telemuncii transfrontaliere: tendințe și preocupări la nivel european
- Revolut lanseaza versiunea 5 a aplicatiei B2B, Revolut Business
- 500.000 de lei pentru proiecte de rezilienta climatica prin Platforma de mediu pentru Bucuresti, in parteneriat cu Orange Romania
- Studiu Deloitte: succesul organizațiilor din România depinde de adaptarea liderilor la piața muncii
- Deloitte Romania a asistat OMV Petrom in achizitionarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Studiu Deloitte: sapte din zece multinationale se asteapta la inmultirea obligatiilor de raportare fiscala, ca urmare a reglementarilor din ultimii ani
- Studiu EY: Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani
- Stefanini Group îl numește pe Farlei Kothe în funcția de CEO pentru America de Nord, EMEA și APAC
- Punct de vedere EY România: Utilizarea Inteligenței Artificiale de către autoritățile fiscale: avantaje, riscuri și provocări
- OMV Petrom finalizează tranzacția cu Jantzen Renewables pentru achiziționarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Libra Internet Bank finanțează cu 7,5 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 23,1 MW în Teleorman