14 Decembrie 2017

Toate stirile publicate in data de 14 Decembrie 2017 | 32 de inregistrari

BVB lanseaza in ianuarie a doua ediţie a proiectului "Made in Romania"

Bursa de Valori Bucureşti va lansa în ianuarie 2018 a doua ediţie a proiectului "Made in Romania", informeaza bursa. "Bursa de Valori Bucureşti (BVB), împreuna cu partenerii instituţiei, încheie prima ediţie a proiectului "Made in Romania", iniţiativa care s-a dovedit a fi atât de reuşita încât a doua ediţie este deja programata sa înceapa în ianuarie 2018", se menţioneaza într-un comunicat al bursei. Pentru a marca acest eveniment, Bursa de Valori Bucureşti a lansat cartea "Made in Romania: 15 companii pentru creşterea economiei româneşti şi poveştile lor unice", o carte de 100 de pagini care include poveştile de creştere a 15 companii: 2Performant Network, Agricover, Amber, Autonom Rent-a-Car, Blue Air, Cris-Tim, Electrogrup, FruFru, Ivatherm, IRUM, Lasting System, Smart Bill, Softelligence, Prutul şi Vola.ro. Cu aceasta ocazie, BVB a anunţat şi cea de-a doua ediţie a proiectului, relansarea website-ului www.bvbleague.ro şi a prezentat mai multe informaţii cu privire la modul de desfaşurare a proiectului pe parcursul anului 2018. Proiectul se va desfaşura în mod asemanator cu prima ediţie şi va fi organizat în trei etape: lista nominalizarilor, lista scurta şi selecţia celor 15 companii finaliste. Nominalizarile vor putea fi efectuate pe site-ul proiectului începând cu 15 ianuarie 2018. "Suntem mândri ca Made in Romania a reuşit sa devina, în mai puţin de un an, un proiect de renume al Bursei de Valori Bucureşti. Împreuna cu partenerii noştri, aşteptam cu nerabdare sa continuam cu cea de-a doua ediţie a proiectului în 2018. Speram sa descoperim şi mai multe companii inovatoare, poveşti de succes şi, cel mai important, viitorii jucatori care vor influenţa fundamental economia locala", a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB. Foto:(c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO Bursa de Valori Bucureşti a anunţat prima ediţie a proiectului Made in Romania pe 6 februarie 2017. Organizat pentru prima data în istoria pieţei de capital din România, Made in Romania este un proiect unic al BVB, lansat cu scopul de a identifica şi promova companiile de top din România. Pe parcursul anului 2017, BVB a colaborat cu 166 de companii care au fost nominalizate în faza iniţiala a proiectului, iar în perioada de training a reuşit sa încurajeze inovaţia şi cele mai bune practici în 50 de companii româneşti, precum şi sa promoveze poveştile de succes şi echipele celor 15 companii finaliste. Bursa de Valori Bucureşti administreaza pieţe de acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacţionare şi furnizeaza o gama variata de servicii participanţilor la pieţele financiare. Bursa de Valori Bucureşti este o companie listata pe propria piaţa din 2010. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica)
Peste 84% dintre romani asociaza sarbatorile de sfarşit de an cu bradul şi instalaţiile de lumini; 78% asculta muzica specifica(studiu)

Peste 84% dintre români asociaza sarbatorile de sfârşit de an cu bradul şi instalaţiile de lumini, iar 78% asculta muzica specifica acestei perioade, potrivit unui studiu de specialitate, remis joi AGERPRES. Din sondaj mai reiese ca 72% dintre români aleg sa-şi petreaca timpul liber cu cei dragi în perioada sarbatorilor, 15% îşi fac planuri pentru petreceri şi activitaţi de iarna în acest interval de timp, iar 13% dintre respondenţi prefera sa se odihneasca, conform datelor din studiul realizat de compania ELBI Electric & Lighting. Românii din zona Bucovinei sunt cei mai ataşaţi de sarbatorile de sfârşit de an, majoritatea spunând ca cel mai important e timpul petrecut cu cei dragi (93%), datinile (85%) şi instalaţiile de lumini (78%). În topul preferinţelor în funcţie de vârsta, persoanele de peste 65 de ani prefera sa stea cu cei dragi (93%), sa asculte muzica specifica perioadei de sarbatori (100%) şi bradul (94%). În schimb, tinerii cu vârste între 25 şi 34 de ani, prefera activitaţile de sarbatori precum împodobirea bradului (94%), instalaţiile de lumini (85%) şi timpul petrecut cu cei dragi (72%). Oamenii care traiesc la oraşe asociaza sarbatorile de sfârşit de an cu bradul (93%) şi timpul petrecut cu cei dragi (73%), iar cei din mediul rural prefera bradul şi instalaţiile de luminii în aceeaşi proporţie (89%). Se constata o diferenţa şi între femei şi barbaţi atunci când vorbim de preferinţele specifice acestei perioade. Femeile prefera bradul (92%) şi muzica de sarbatori (79%), pe când barbaţii prefera instalaţiile de lumini şi bradul (89%). Studiul a fost realizat în perioada 18 septembrie-19 octombrie 2017 pe un eşantion de 670 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 - 65 de ani, din toate regiunile ţarii.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica)
Marius Nica: Romania va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni, reprezentând 1,23 miliarde euro, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica. "România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeana va rambursa pâna în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Buxelles. Este un rezultat mulţumitor daca ne raportam la evoluţia anului 2016. Estimez ca vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului. Este un rezultat care nu ne satisface în perspectiva anului 2018. Per total, împreuna ca Politica Agricola Comuna, procentul de absorbţie la sfârşitul anului va fi undeva la 10%", a spus Nica. El a precizat ca cifra de 1,1% anunţata de Comisia Europeana reprezenta o situaţie la nivelul lunii august. România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programarii 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condiţiile în care state precum Bulgaria şi Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise, saptamâna trecuta, la solicitarea AGERPRES. Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, respectiv 241,9 milioane euro. Ţarile care au cheltuit mai puţin decât România din fondurile structurale şi de investiţii sunt Austria, cu 0,3%, şi Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totala alocata se afla Portugalia - cu 10,9%, Lituania - cu 9,1% şi Estonia - cu 8,4%. Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, ca în 2023 România va fi data drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi a apreciat ca procentul perioadei 2007-2013, de 88-89%, "nu este unul rau". Reprezentantul Guvernului s-a referit la o întâlnire recenta cu toţi miniştrii fondurilor europene din UE, pentru perioada 2014-2020, unde, afirma el, "20 din 27 de state membre s-au plâns de acelaşi lucru: de birocraţie, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene". "Exista o baza de date online care reflecta absorbţia la zi. Şi o sa vedeţi ca România ocupa, în acest moment, în ceea ce priveşte fondurile de coeziune un loc 19 sau 20, din 27 şi ca diferenţele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro. Daca vrem sa fim corecţi şi oneşti, haideţi sa ne raportam la date oficiale. Nu consider ca România este - aşa cum se vehiculeaza - cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevar avem probleme faţa de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructura, fie ca vorbim de achiziţii, de contestaţii, de fraude. Dar în acest moment, datorita procedurilor impuse de UE, toate statele membre se afla într-o poziţie, sa spunem, mai sus sau mai jos, dar nu cu o diferenţa semnificativa. Adica sunt state membre mult mai puternice decât România, cu experienţa de zeci de ani în UE, dar care sunt dupa noi în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Sunt convins ca la sfârşitul acestui an, România va fi undeva la jumatatea clasamentului. (...) Împreuna, sunt convins ca vom reuşi ca în 2023 România sa fie data drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene", a declarat ministrul Marius Nica. Ministrul delegat pentru Fonduri Europene a fost prezent joi la conferinţa organizata de Societatea Academica din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborarii dintre entitaţile implicate în Pactele de integritate. AGERPRES/(AS - autor: Florin Barbuţa, editor: Mariana Nica)
MDRAPFE s-a constituit parte in dosarul DNA referitor la sezizarea OLAF in dosarul "Tel Drum"

Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) s-a constituit parte în dosarul DNA referitor la sesizarea Oficiului European Antifrauda (OLAF) în ceea ce priveşte dosarul "Tel Drum", a anunţat, joi, Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene. "Nu ma refer la persoane, ma refer la speţa respectiva. Urmare a solicitarii DNA ne-am constituit, am trimis raspuns pozitiv în ceea ce priveşte constituirea ca parte. Este obligaţia statului membru în relaţie cu Comisia Europeana ca atunci când este identificata o frauda, sa recuperam suma respectiva, atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetul UE", a spus Marius Nica. În data de 22 noiembrie, procurorii anticorupţie au anunţat instituirea masurii asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul "Tel Drum". Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, masurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. În cazul lui Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, a fost instituit sechestru asigurator şi poprire asiguratorie pâna la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei "asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi parţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de catre terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie", se precizeaza în comunicat. Vizaţi de aceleaşi masuri asiguratorii sunt şi Florea Neda, reprezentant al SC Tel Drum SA, Mugur Baţauş, Victor Piperea şi Marin Predescu, funcţionari în cadrul CJ Teleorman la data faptelor. "Aceste masuri asiguratorii au fost dispuse de procurorii anticorupţie în vederea recuperarii prejudiciilor şi prin raportare la infracţiunile reţinute în sarcina suspecţilor menţionaţi, în funcţie de participarea fiecaruia la infracţiunile de care sunt suspectaţi. Prejudiciul estimat în cauza, pâna în acest moment, ca urmare a savârşirii infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracţiuni) şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite (2 infracţiuni) este de 127.547.366,34 lei", se arata în comunicatul DNA. Conform aceleiaşi surse, prejudiciul total este compus din suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 506, suma de 63.999.908,88 lei (echivalentul a 13.772.603 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 701, suma de 5.742.872,19 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrari în cazul DJ 506 şi suma de 25.600.927 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrari în cazul DJ 701. Pe 13 noiembrie, DNA anunţa ca preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmarit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost savârşite în dosarul "Tel Drum" în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. În dosar mai sunt urmarite penal alte opt persoane pentru fapte similare. DNA preciza ca acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizari a Oficiului European Antifrauda (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea savârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegala, pe baza de documente false, a unor finanţari din fonduri europene pentru lucrari de reabilitare de drumuri judeţene. Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a fost prezent joi la conferinţa organizata de Societatea Academica din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborarii dintre entitaţile implicate în Pactele de integritate. AGERPRES/(AS - autor: Florin Barbuţa, editor: Mariana Nica)
RETROSPECTIVA 2017/Ministerul Apelor şi Padurilor, intre analiza portalului Inspectorul Padurii şi Codul Silvic

Stoparea taierilor ilegale de lemn, întocmirea unui Catalog al Padurilor Virgine şi Cvasi-virgine din România, compensaţii acordate proprietarilor unor astfel de suprafeţe şi problema lemnului de foc pentru populaţie, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse în activitatea din acest an la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP). Implicarea organizaţiilor de mediu în rezolvarea problemelor de mediu, dar şi dialogul uneori 'faţa în faţa', alteori de la distanţa, prin intermediul mass-media, din partea ministerului de resort cu contribuit, în cele din urma la lamurirea unor aspecte legate de situaţia existenta atât în domeniul forestier, cât şi al apelor. Inspectorul Padurii... confuzie şi detalii Activitatea din acest la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP) s-a derulat sub şefia a doi miniştri: Adriana Petcu şi Doina Pana. Dupa remanierea guvernamentala de la jumatatea anului, Doina Pana a fost propusa şi, ulterior, învestita în funcţia de ministru a Apelor şi Padurilor. La scurt timp dupa preluarea mandatului, oficialul a pus pe tapet o serie de nereguli descoperite în cazul Inspectorului Padurii. Confuzia creata la momentul respectiv, în sensul în care nu se facea referire la aplicaţia Inspectorul Padurii, ci la site-ul cu acelaşi nume, a produs oarece disconfort în rândul organizaţiilor de mediu. Astfel, dupa anunţul ministrului Doina Pana, din 18 iulie, conform careia a fost depusa o plângere la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru clarificarea situaţiei taierilor ilegale de paduri şi ieşirea dintr-un blocaj instituţional ce împiedica punerea în aplicare a Hotarârii Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii (CSAT) din iunie 2015, reprezentanţii comunitaţii de-clic au iniţiat o campanie de strângere de semnaturi pentru salvarea Inspectorului Padurii. Potrivit ministrului, Hotarârea CSAT facea referire la defrişarile ilegale ale fondului forestier naţional, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de masuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului informatic FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Padurilor de alertarea a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie. Doina Pana a amintit, totodata, ca, în 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a lansat aplicaţia pentru mobil Inspectorul Padurii, însa pe baza unui contract cu atribuire directa, aceasta nu s-a concretizat printr-un produs final. "La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor şi Padurilor şi SC INDACO Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 având ca obiect principal servicii de îmbunataţire a funcţionalitaţilor existente şi de adaugare de noi funcţionalitaţi sistemului informaţional integrat SUMAL. Contractul s-a realizat prin atribuire directa la valoare estimativa de 487.810 euro, plus TVA, invocându-se faptul ca INDACO este proprietar unic al celor patru module (SUMAL Ocol, SUMAL Agent şi Radarul Padurilor). Guvernul a facut uz de date false pentru atribuirea directa a contractului", a explicat Pana. Comunitatea de-clic nu a fost singura nemulţumita de iniţiativa ministerului de resort, ci şi Greenpeace România şi Agent Green. Cele doua organizaţii au acuzat ministerul ca urmareşte încurajarea taierilor ilegale de paduri, prin blocarea Inspectorulu Padurii. În replica, ministrul Apelor şi Padurilor a transmis mass-media o scrisoare deschisa în care a subliniat faptul ca unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Paduri îl reprezinta 'Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului 'Radarul Padurilor' de alertare a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn'. 'Am luat la cunoştinţa, cu mâhnire, felul în care dumneavoastra v-aţi poziţionat faţa de declaraţiile publice pe care le-am susţinut în conferinţa de presa de marţi, 18 iulie 2017, conferinţa înregistrata integral şi postata pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot sa nu ma întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înţeles adevarul, numai dumneavoastra nu. Şi nu pot sa nu ma întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastra, ONG-uri (apolitice), este acelaşi cu mesajul promovat de platforma politica România 100. Având în vedere faptul ca, atât în anumite articole de presa, cât şi în spaţiul public, aţi facut afirmaţii calomnioase de genul 'Ministerul Apelor şi Padurilor vrea sa blocheze/amputeze/închida aplicaţia Inspectorul Padurii', ma vad nevoita sa va mai explic odata', a precizat, la vremea respectiva, Pana. De altfel, oficialul a menţionat ca subiectul discutat în conferinţa de presa din 18 iulie 2017 'nu are nicio legatura cu aplicaţia 'Inspectorul Padurii', o aplicaţie pentru telefonul mobil care le indica utilizatorilor daca un transport de lemn are sau nu aviz de însoţire'. 'M-am referit, într-adevar, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a carei dezvoltare am gasit-o nefinalizata şi blocata, dezvoltare pe care dorim s-o reluam şi s-o urgentam, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintata PÎCCJ', a spus ministrul de resort. Ministerul Mediului a lansat, în data de 19 iulie 2016, aplicaţia 'Inspectorul Padurii', dedicata celor care vor sa reclame transporturi ilegale de lemn, ce poate fi descarcata gratuit din Google Play de catre orice persoana direct pe un smarphone cu sistem de operare Android. Începând din data de 5 august a anului trecut, prin intermediul aplicaţiei 'Inspectorul Padurii', pot fi verificate şi alte tipuri de vehicule (vagoane de tren, caruţe, containere maritime etc.) care transporta lemn. De asemenea, din 21 septembrie 2016, aceeaşi aplicaţie a devenit disponibila şi pentru utilizatorii de iPhone, aceştia având posibilitatea sa descarce programul, gratuit, direct din App Store. Pe de alta parte, în data de 9 decembrie 2016, ministerul de resort prezinta şi lanseaza inspectorulpadurii.ro, portalul exploatarilor legale şi a transporturilor de masa lemnoasa. Noul instrument opereaza imagini satelitare şi le suprapune în timp real pe harţi electronice, fiind posibila astfel depistarea inclusiv a posibilelor taieri ilegale de padure, preciza la vremea respectiva Ministerul Mediului. La finele lunii octombrie 2017, Ministerul Apelor şi Padurilor a anunţat semnarea unui protocol de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru dezvoltarea sistemului informatic dedicat controlului trasabilitaţii masei lemnoase Dezvoltarea vizeaza componentele existente SUMAL (SUMAL Ocol, SUMAL Agent), Wood tracking, IwoodTracking (Radarul Padurilor) şi adaugarea de noi funcţionalitaţi sistemului informatic integrat. Prima etapa a acestei colaborari, respectiv realizarea unei analize tehnico-funcţionala a sistemului informatic integrat, se va încheia la finalul acestui an şi va fi executata de catre un consultant extern desemnat prin licitaţia organizata deja de MAP. Câştigatorul licitaţiei va trebui, de asemenea, sa propuna soluţii tehnico-funcţionale pentru dezvoltarea acestui sistem. În acest context, Doina Pana a avut o întâlnire şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale cu activitate relevanta în domeniul protecţiei mediului (WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica, Plantam fapte bune în România) pentru a le prezenta stadiul unor proiecte majore ale instituţiei pe care o conduce: dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru controlul trasabilitaţii masei lemnoase şi realizarea unui studiul naţional privind padurile virgine. Paduri virgine şi compensaţii pentru proprietarii acestor suprafeţe În data de 29 octombrie, Doina Pana anunţa, la Deva, ca proprietarii de paduri situate în zonele protejate vor primi compensaţii din partea statului, deoarece aceştia nu pot exploata lemnul de pe suprafeţele pe care le deţin. "Sunt proprietari care au padurile în arii naturale protejate. Ei nu au primit, pâna acum, nicio compensaţie pentru ca nu aveau voie sa exploateze nici macar o surcica din propria padure. Anul acesta am venit cu o hotarâre de guvern care ofera compensaţii, adica o contravaloare a cât ar fi putut exploata şi valorifica", a spus Doina Pana, adaugând ca banii vor fi achitaţi pe baza dosarelor depuse de proprietari la Garda Forestiera. Conform statisticilor oficiale, 40% dintre padurile României sunt situate în zona unor arii protejate, iar compensaţiile ar trebui sa fie asigurate de Uniunea Europeana. În ceea ce priveşte modificarea Codului Silvic, oficialul a susţinut ca, odata cu acest pas, oamenii vor putea cumpara, la un preţ mai mic, patru milioane de metri cubi de lemn de foc, provenit din cazaturi, rarituri şi igienizari efectuate în padurile proprietate de stat. La nivel naţional, necesarul de lemn de foc este de circa 21 milioane de metru cubi, diferenţa fiind asigurata din lemnul exploatat pe picior în urma licitaţiilor efectuate în padurile proprietate privata. Referitor la subiectul taierilor ilegale de lemn din România, secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Padurilor, Istrate Steţco, a declarat, la sfârşitul lunii noiembrie, la Bruxelles, ca se vorbeşte despre exploatarea ilegala de lemn pe un ton alarmant, însa situaţia reala este ca ţara noastra îşi transforma statutul de ţara exportatoare în cel de importator. Cât priveşte momentele punctuale în care activiştii de mediu s-au declarat nemulţumiţi de faptul ca pe anumite suprafeţe de padure considerate virgine sau cvasi-virgine se efectueaza taieri ilegale de lemn, nu mai devreme de 31 august 2017 reprezentanţi ai Greenpeace au blocat utilajele unei exploatari forestiere ilegale dintr-o padure cvasivirgina din munţii Ciucaş. Activiştii au solicitat, atunci, Ministerului Apelor şi Padurilor sa iniţieze de urgenţa şi sa coordoneze un proiect naţional de inventariere a tuturor padurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai ramas şi sa le includa în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. În acest context, ministrul Doina Pana a subliniat ca exploatarea forestiera blocata de Greenpeace este situata pe o suprafaţa ce nu îndeplinea criteriilepentru a fi considerata padure virgina sau cvasivirgina. De asemenea, ministrul a spus ca instituţia pe care o conduce se afla în plin proces de identificare a suprafeţelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. Conform datelor oficiale, pâna în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de padure, iar documentul este publicat pe site-ul Ministerului Apelor şi Padurilor. La jumatatea lunii iulie, ministrul de resort, Doina Pana, afirma ca România înca se mai confrunta cu fenomenul taierilor ilegale de lemn, însa volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, în timp ce 'ţinta noastra, utopica, dar realizabila, este sa ajungem la zero taieri ilegale de lemn'. Mai multe paduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţari europene au fost incluse în data de 10 iulie2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se arata într-un comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei. Astfel, a fost aprobata extinderea sitului de patrimoniu "Paduri primitive de fag din Carpaţi şi Paduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea paduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de padure seculara de fag aflate în 12 ţari: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbata în "Paduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe"). Padurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slatioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Baiuţ (Maramureş), conform UNESCO. Padurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pura, fara niciun fel de intervenţie umana. Aceste paduri sunt ecosisteme stabile, în care traiesc pâna la 13.000 de specii, şi ele reprezinta 65% din padurile virgine ramase pe continent (exceptând Rusia). Munţii Carpaţi adapostesc ultimele mari paduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste paduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înalţime domina peisajul acestor paduri. Râşi, lupi şi urşi populeaza înca acest areal salbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetica. Codul Silvic - benefic pentru lemnul de foc Noul Cod Silvic a determinat creşterea cu 20% a cantitaţii de lemn de foc provenita din padurile statului şi vânduta de catre Romsilva populaţiei pentru încalzirea gospodariilor, este afirmaţia pe care a facut-o ministrul Doina Pana, la finele lunii noiembrie, într-un comunicat transmis mass-media. În viziunea oficialului, Regia Naţionala a Padurilor - Romsilva a scos la vânzare, la nivel naţional, 876.000 mc de lemn de foc pentru populaţie, la preţul de 151 lei/ mc, iar pâna la sfârşitul anului se va ajunge la peste un milion de metri cubi. Prevederile noului Cod Silvic arata clar modul în care se asigura cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie, a fost adoptat în Parlament la sfârşitul lunii iunie, a fost promulgat de catre Preşedintele României în a doua parte a lunii iulie, iar hotarârea adoptata de Guvern privind noul regulament de valorificare a masei lemnoase a intrat în vigoare în 5 octombrie, dupa 45 de zile în care a stat în dezbatere publica la Ministerul Apelor şi Padurilor şi a parcurs toate procedurile de avizare externa. Ministrul de resort a subliniat faptul ca, pâna în octombrie, la momentul intrarii în vigoare a acestei prevederi, s-a mers pe un regulament de vânzare a masei lemnoase adoptat în 2016, care a prevazut ca doar 15% din volumul de lemn din padurile statului sa fie pus pe piaţa de catre Romsilva, 85% din volum fiind licitat pe picior catre agenţii economici atestaţi în exploatarea lemnului. Doina Pana arata ca punerea în aplicare a prevederii noului Cod Silvic va avea efecte mult mai clare începând cu anul 2018, în condiţiile în care Romsilva a anunţat deja ca pe noul cadru legislativ, anul viitor se vor pune pe piaţa pentru populaţie, strict din padurile din proprietatea statului, aproape patru milioane de metri cubi de lemn. La aceasta cantitate se adauga şi cea rezultata din exploatarea padurilor din proprietatea unitaţilor administrativ-teritoriale, gestionata de ocoalele silvice de regim. Apele într-un plan de management al riscului la inundaţii La începutul acestui an, în mandatul Adrianei Petcu, Ministerul Apelor şi Padurilor publica în Monitorul Oficial Planul de Management al Riscului la Inundaţii, aferent celor 11 bazine hidrografice şi fluviului Dunarea - porţiunea cuprinsa pe teritoriul României, pentru perioada 2016 - 2021. Iniţiativa a fost o condiţie esenţiala pentru accesarea fondurilor europene destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor. Potrivit ministerului de resort, planul cuprinde masuri specifice şi concrete, inclusiv lucrari de investiţii, care urmaresc cele cinci domenii de acţiune din ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire, Protecţie, Pregatire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Masurile vor fi implementate la nivel naţional de catre toate instituţiile cu atribuţii în managementul acestui tip de risc. Elaborarea, aprobarea şi publicarea PMRI reprezentau condiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziţia României prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 - 2020, destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor şi prevenirea pagubelor. Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii constituie şi finalizarea etapei a III-a de raportare, precum şi realizarea obligaţiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. Tot pe sectorul Ape, ministerul de resort a anunţat, pe 29 noiembrie, ca va reactualiza planul de implementare al Directivei cadru privind epurarea apelor uzate urbane, document ce va fi prezentat, ulterior, Comisiei Europene. În acest context, ministrul Doina Pana a aratat ca România are întârzieri în ceea ce priveşte respectarea termenelor asumate la nivelul anului 2007 pe acest segment, iar cauzele includ atât probleme legate de realizarea achiziţiilor de studii si lucrari, deficienţe în implementare, cât şi reducerea resurselor financiare naţionale disponibile din cauza crizei financiare aparuta în anul 2008. Planul reactualizat de implementare va lua în considerare situaţia dotarii cu sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate ale aglomerarilor peste 2.000 de locuitori, existente la sfârşitul anului 2017 şi resursele financiare disponibile. Cât priveşte starea siguranţei barajelor mici, de importanţa locala, recent Administraţia Naţionala 'Apele Române' (ANAR) şi Ministerul Apelor şi Padurilor au efectuat o analiza în domeniu. Concluziile au aratat ca, în 2017, numarul barajelor mici, de importanţa locala, neautorizate, a scazut de la circa 35% la aproximativ 30%, la nivel naţional, raportat la anul 2016. De asemenea, iazurile de decantare miniere reprezinta surse de risc pentru zonele adiacente, fiind obligaţia deţinatorilor şi a autoritaţilor responsabile sa asigure condiţiile de siguranţa pentru aceste lucrari. În cadrul aceleiaşi şedinţe comune, a fost discutata situaţia digurilor de aparare împotriva inundaţiilor şi au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislaţiei specifice siguranţei digurilor de aparare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificata şi republicata în anul 2014. În acest sens, procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe si activitatea de autorizare a digurilor.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
Proiectul de buget pe 2018 al Ministerului Muncii, avizat favorabil de comisiile reunite pentru buget-finanţe

Proiectul de buget pe 2018 al Ministerului Muncii a fost avizat favorabil, miercuri, de comisiile reunite pentru buget, finanţe şi banci din Parlament. Senatorii şi deputaţii au dat 19 voturi pentru, şapte voturi împotriva şi a fost şi o abţinere. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are prevazut pentru 2018 un buget de 31,693 miliarde de lei (credite bugetare), mai mic cu 13,2% faţa de cel alocat în anul 2017. Scaderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, de la 13,599 miliarde de lei în anul 2017 la 7,408 miliarde de lei în anul 2018. Creditele de angajament se ridica la 31,74 miliarde de lei. Cheltuielile de personal sunt prevazute la 248,8 milioane de lei, în creştere cu 8,1% faţa de execuţia preliminata pe anul 2017, iar pentru bunuri şi servicii este alocata suma de 184,8 milioane de lei, în urcare cu 6,57%. Întrebata despre Legea 76 care permite administraţiilor locale ca pentru activitaţi cu caracter sezonier sa poata efectua angajari pe o perioada determinata de un an, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a spus ca banii sunt prevazuţi în bugetul ministerului, însa, pentru aplicarea ei, este nevoie de un ordin ce se aproba anual de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca. Ea a adaugat ca se va asigura ca, pentru anul viitor, acest ordin sa fie semnat. Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament au început, miercuri, dezbaterile pe proiectul de buget al statului aferent anului 2018. Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere economica de 5,5%, inflaţie medie anuala de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. "Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht", precizeaza un comunicat al Executivului. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevazute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari faţa de 2017, fiind pentru prima data când PIB-ul României va depaşi nivelul de 200 miliarde euro. "Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge catre bugetul sanataţii, care va avea o creştere de 17% faţa de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%", se arata în comunicat. Totodata, în proiectul de buget sunt prevazute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanţa pentru toţi salariaţii din sistemul public, creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie (public şi privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%. Comisiile de specialitate din Parlament au început, marţi, dezbaterile pe proiectul de buget aferent anului 2018. Luni, 18 decembrie, va începe dezbaterea proiectelor de buget şi al asigurarilor sociale în plenul reunit al Parlamentului, urmând ca votul final sa fie în data de 21 decembrie. AGERPRES/(A - autor: George Banciulea, editor: Oana Tilica)
DRPCIV: Circa 99.000 de autoturisme noi, inmatriculate in Romania, la 11 luni; maşinile rulate, de aproape 5 ori mai multe

Circa 99.000 de autoturisme noi au fost înmatriculate în primele 11 luni ale anului în România, în creştere cu 14,64% faţa de aceeaşi perioada din 2016, în timp ce numarul înregistrarilor de maşini second hand a ajuns la 474.487 de unitaţi, echivalentul unui salt de peste 71% raportat la intervalul de referinţa, reiese din statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultata de AGERPRES. Potrivit sursei citate, în intervalul ianuarie - noiembrie, pe primele trei locuri la numarul înmatricularilor de autoturisme rulate se afla: Volkswagen, cu 124.533 de exemplare (+58,04% faţa de perioada ianuarie - noiembrie 2016), Opel (58.934, +31,55%) şi Ford (46.838 unitaţi, +51,70%). Totodata, la capitolul vehiculelor noi, din totalul de 98.116 unitaţi, cele mai multe înmatriculari au fost consemnate pentru Dacia - cu 27.424 unitaţi (+9,79% comparativ cu primele 11 luni din anul anterior), Volkswagen (9.050 unitaţi, +21,53%) şi Skoda (8.439 unitaţi, +6,62%) La nivelul lunii noiembrie 2017, înmatricularile de autoturisme noi s-au situat la 9.311 unitaţi, mai puţine cu 3,46% faţa de intervalul similar din anul precedent. În funcţie de numarul unitaţilor noi înmatriculate, cele mai multe solicitari au vizat marcile: Dacia - cu 2.774 unitaţi (creştere de 1,17% faţa de noiembrie 2016), Skoda (770 unitaţi, -10,26%), Renault (765 de unitaţi, +26,66%), Volkswagen (612 unitaţi, -37,87%) şi Ford (602 unitaţi, -10,68%). Pe de alta parte, cea mai redusa frecvenţa a înmatricularilor de autoturisme noi s-a consemnat la: Alfa Romeo (noua unitaţi), Subaru (6), Bentley (4), Lada şi Ssang Yong (câte trei unitaţi), respectiv Ferrari şi Maserati (câte o unitate). Tot la nivelul lunii noiembrie, au fost înmatriculate în România 48.458 de autoturisme rulate, ceea ce reprezinta un salt de 89,78%, în comparaţie cu noiembrie 2016, când s-au înregistrat 25.534 de exemplare. Conform datelor DRPCIV, parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu 6,21% faţa de anul anterior, depaşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti. Astfel, din cele 1,253 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti (circa 18% din total), puţin peste un milion de exemplare reprezentau autoturisme. În Capitala, majoritatea vehiculelor se încadra, la finele anului trecut, în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unitaţi), urmata de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unitaţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzura (195.666 unitaţi). Numarul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) se situa în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, la 134.322 de unitaţi, iar 104.068 dintre acestea faceau parte din categoria 'Autoturisme'. La nivel naţional, din totalul celor 7.010.608 vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare. La finele lui 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzina, din care 3,339 milioane erau autoturisme. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilica)
Ministerul Comunicaţiilor: Fondul Proprietatea a propus insolvenţa ca alternativa la capitalizarea Poştei Romane

Fondul Proprietatea (FP) obstrucţioneaza capitalizarea Poştei Române, singura alternativa înaintata de catre acţionarul minoritar pentru salvarea operatorului naţional poştal fiind declararea insolvenţei companiei, informeaza Ministerul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI), într-un comunicat de presa transmis miercuri AGERPRES. Potrivit sursei citate, în cursul zilei de miercuri, ministrul Comunicaţiilor, Lucian Şova, a convocat o întâlnire cu delegaţia FP, acţionarul minoritar al Companiei Naţionale 'Poşta Româna' (CNPR) pentru a-i prezenta ultimele acţiuni desfaşurate pentru capitalizarea operatorului naţional de servicii poştale şi a face un ultim efort în atragerea Fondului în procesul de capitalizare. "Discuţiile de astazi (miercuri, n.r.) au eşuat. Johan Meyer, co-manager de portofoliu în România al FP, a propus ca alternativa la capitalizare, insolvenţa companiei, în ciuda eforturilor statului român de a investi 170 milioane de lei în capitalizarea CNPR şi a faptului ca anul acesta compania va încheia pe profit net. Propunerea FP a fost respinsa cu fermitate de ministrul Comunicaţiilor, Lucian Şova, care susţine ca redresarea Poştei Române va fi facuta în ciuda obstrucţionarilor Fondului Proprietatea, iar procesul de capitalizare va continua. De asemenea, Lucian Şova precizeaza ca FP da dovada de lipsa de proactivitate, inclusiv în susţinerea intereselor acţionarilor sai", se arata în comunicatul citat. Fondul Proprietatea a dat în judecata compania "Poşta Româna", în luna octombrie, pentru ca schimbase trei membri ai Consiliului de Administraţie, dar CNPR a câştigat în instanţa procesul cu acţionarul sau minoritar. Ministerul de resort subliniaza faptul ca FP contestase schimbarea membrilor CA, deşi niciunul dintre cei înlocuiţi nu era din partea Fondului. MCSI susţine ca, în bugetul de stat, a fost alocata suma de 170 milioane de lei pentru capitalizarea CNPR, ca aport al statului, proporţional cu cota de participare deţinuta, iar ceilalţi acţionari pot participa la majorarea capitalului social proporţional cu propria cota de participare. 'Suntem foarte hotarâţi sa aparam interesul statului în companiile pe care le deţinem. Nu voi permite nicio neglijenţa din partea managementului companiilor din subordinea MCSI, neglijenţa care se poate transforma în avantaj pentru competiţie', a declarat ministrul Lucian Şova. La rândul sau, directorul general interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat ca instituţia se afla în plin proces de revizuire a necesitaţilor de dotare, adaptate realitaţilor concrete şi bazate pe pachetul de produse cu care Poşta Româna a intrat pe piaţa. Tot în cursul zilei de miercuri, 13 decembrie, ministrul Lucian Şova s-a întâlnit cu o delegaţie a Bancii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu care a discutat despre un program de finanţare pentru Poşta Româna. În acest context, s-a stabilit începerea unor demersuri pentru noi linii de finanţare pentru companie, la care vor contribui şi alţi finanţatori instituţionali şi comerciali. Pentru acest lucru, ambele parţi au fost de acord sa renunţe la exclusivitate, astfel încât sa poata fi deschise discuţii şi cu alţi finanţatori. Poşta Româna este deţinuta de statul român, prin MCSI în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea, în proporţie de 25%. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
Grupul Electrica lanseaza primul sau raport de sustenabilitate; compania a livrat energie la 3,6 milioane consumatori, in 2016

Grupul Electrica a lansat raportul de sustenabilitate pentru anul 2016, realizând astfel prima raportare non-financiara a companiei, cu un an înainte de termenul legal. Conform unui comunicat al companiei, raportul de sustenabilitate arata ca, în 2016, Grupul Electrica a distribuit 40% din energia electrica la nivel naţional şi a furnizat energie catre 3,6 milioane de consumatori, peste 55% din energia electrica furnizata de companie clienţilor de pe piaţa concurenţiala provenind din surse regenerabile. "Impactul activitaţii companiei în economie este unul semnificativ: valoarea taxelor şi impozitelor platite de Electrica în 2016 a fost de 1,23 miliarde lei.(...) Preocupata de dezvoltarea durabila, Electrica a alocat, în 2016, pentru eficienţa energetica, peste 145 de milioane de lei, reprezentând mai mult de 25% din planul de investiţii, cel mai ambiţios din sectorul energetic", se menţioneaza în raport. Conform sursei citate, societaţile de distribuţie din cadrul Grupului Electrica au avut, în 2016, cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privinţa întreruperilor neplanificate. "Cu acest prim exerciţiu de raportare, Electrica reitereaza angajamentul faţa de parţile interesate de a construi o relaţie bazata pe transparenţa şi încredere. În acelaşi timp, ne bucuram sa beneficiem de implicarea activa a parţilor interesate, ca element esenţial pentru un parteneriat solid. Acest angajament este susţinut şi de strategia noastra de guvernanţa corporativa, menita sa asigure un climat de etica şi responsabilitate în cadrul companiilor Grupului", a declarat Catalin Stancu, director general Electrica. Investiţiile în cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi poziţionarea ca jucator important pe piaţa tehnologiilor noi, constituie unul dintre principalele obiective ale Grupului. Îmbunataţirea eficienţei energetice a reţelelor electrice de distribuţie reprezinta o prioritate, astfel ca, la nivelul anului 2016, aproape 20% din totalul investiţiilor, respectiv 110 milioane lei, au fost direcţionate catre modernizarea reţelelor electrice în concept smart grid. "Reducerea duratei şi a numarului de întreruperi reprezinta o alta preocupare importanta pentru Grupul Electrica. Astfel, pe parcursul anului 2016, Electrica a investit 47 milioane lei în instalarea sistemelor SCADA, pentru îmbunataţirea serviciilor de distribuţie, iar pâna în 2018 îşi propune o creştere cu peste 20% a gradului de integrare a staţiilor de transformare în platforma SCADA. În aceste condiţii, societaţile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica au avut cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privinţa întreruperilor neplanificate". Pe parcursul anului 2016, Electrica Furnizare a derulat o gama larga de proiecte de eficientizare a sistemelor şi proceselor interne şi a continuat sa depuna eforturi pentru a îmbunataţi experienţa consumatorilor, în special în mediul online, prin lansarea aplicaţiei MyElectrica - o platforma ce permite achitarea facturilor, gestionarea informaţiilor clienţilor şi vizualizarea consumului. Astfel, în 2016, din 1.000 de clienţi, aproximativ 2 au transmis o petiţie catre Electrica Furnizare. Totodata, a fost redusa, cu 25%, durata medie de rezolvare a contestaţiilor, precum şi timpul de emitere a ofertelor, cu 21%. Cu peste 9.600 de angajaţi, Grupul Electrica este unul dintre cei mai mari angajatori din România, aproximativ 22% dintre angajaţii Grupului fiind femei, procent specific industriei şi în linie cu media la nivel naţional în sectorul energetic. În acelaşi timp, în cadrul societaţii Electrica Furnizare, ponderea femeilor angajate atinge aproape 60%. Raportul de Sustenabilitate 2016 este primul raport al Grupului Electrica cu referire la informaţii non-financiare şi cuprinde perioada de raportare 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016. Partenerul în dezvoltarea raportului este Deloitte Consultanţa SRL. Pentru pregatirea raportului s-au aplicat indicatorii definiţi de Global Reporting Initiative (GRI). Documentul a fost dezvoltat în conformitate cu Ghidul Iniţiativei Globale de Raportare (GRI), cel mai folosit standard de raportare, utilizat de peste 90% dintre cele mai mari corporaţii la nivel global. Grupul Electrica este lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul dintre cei mai importanţi jucatori din sectorul serviciilor energetice. Compania ofera servicii la peste 3,6 milioane de clienţi şi are o arie de cuprindere naţionala - cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţari pentru furnizarea energiei electrice şi pentru întreţinere şi servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listata pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu)
SNFP: Politica salariala din acest moment duce la o destabilizare şi ineficienţa instituţionala

Politica salariala din acest moment duce la o destabilizare şi o ineficienţa instituţionala majora prin migrarea personalului catre alte instituţii publice a caror politica salariala corespunde pregatirii profesionale a funcţionarului public, se arata într-un comunicat al Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), remis miercuri AGERPRES. Conform sursei citate, SNFP susţine toate acţiunile angajaţilor sistemului instituţional al Ministerului Muncii, generate de discriminarile salariale existente în momentul de faţa, ca urmare a aplicarii politicii salariale promovate de actualul Guvern, prin legea 153/2017, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. "Salariile funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din instituţiile aflate în subordinea Ministerului Muncii, precum Inspecţia Muncii, ANOFM, ANPIS şi instituţiile subordonate acestora precum şi ANPDCA sunt considerabil mai mici decât ale aceloraşi categorii de personal aflate în subordinea altor ministere, diferenţa salariala pe aceeaşi funcţie publica ajungând pâna la dublul sumei încasate", conform comunicatului. De asemenea, SNFP precizeaza ca şi angajaţii din subordinea Ministerului Culturii, Tineretului şi din cadrul Protecţiei Consumatorului vor protesta alaturi de angajaţii Ministerului Muncii. "Cu toate ca aceste instituţii au o importanţa strategica în sistemul administraţiei publice, politica salariala din acest moment duce la o destabilizare şi o ineficienţa instituţionala majora prin migrarea personalului catre alte instituţii publice a caror politica salariala corespunde pregatirii profesionale a funcţionarului public. Alaturi de angajaţii din sistemul instituţional al Ministerului Muncii vor protesta şi angajaţii din subordinea Ministerului Culturii, Ministerului Tineretului şi Sportului, Protecţiei consumatorului, ale caror salarii se afla în aceeaşi zona de discriminare salariala", se mai spune în document. În context, SNFP nu exclude nicio forma de acţiune sindicala, respectiv negociere, miting, pichetare, precum şi greva generala, astfel încât situaţia salariala a categoriilor de personal sa fie corelata cu salarizarea celorlalte instituţii publice de acelaşi nivel. AGERPRES/(AS - autor: Catalin Trandafir, editor: Andreea Marinescu)
RETROSPECTIVA 2017 Ministerul Comunicaţiilor, de la strategia pentru revigorarea Poştei Romane la taxarea domeniilor '.ro'

Agenda de activitaţi din acest an a Ministerului Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI) a fost dominata de strategia de redresare a Poştei Române, aplicarea taxei de mentenanţa pentru domeniilor '.ro', dar şi facilitaţile fiscale acordate sectorului IT&C. De asemenea, derularea proiectului Ro-Net şi efectele produse de Wannacry, unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice la nivel internaţional, sunt alte doua subiecte incluse în retrospectivele din acest an, dedicate Ministerului Comunicaţiilor. Domeniile '.ro', pe lista prioritaţilor începutului de an Plecat la drum, în 2017, cu un buget mai mare de peste 22 de ori faţa de anul anterior, Ministerul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale începe anul cu lansarea în dezbatere publica a unui nou proiect de lege privind gestionarea domeniilor '.ro'. Practic, era vorba despre o iniţiativa prin care ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Augustin Jianu, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie ai Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatica (ICI) sa anuleze hotarârea Consiliului de Administraţie a ICI cu privire la implementarea serviciului de înregistrare şi mentenanţa a domeniilor '.ro'. Decizia de a introduce un tarif de achiziţionare, precum şi un tarif de mentenanţa anuala pentru domeniile '.ro', începând cu data de 1 iulie 2017, a aparţinut ICI, gestionarul departamentului RoTLD, serviciul de administrare de domenii .ro. În data de 17 august, ICI Bucureşti a anunţat ca membrii Consiliului de Administraţie au aprobat introducerea unei taxe anuale în valoare de 6 euro, fara TVA, pentru serviciul de mentenanţa anuala în cazul domeniilor '.ro', începând cu data de 1 martie 2018. În acest context, ICI Bucureşti preciza ca sistemul de domenii '.ro' va fi aliniat la necesitaţile serviciului de mentenanţa anuala, iar începând din primavara anului viitor deţinatorii (registranţii) de domenii '.ro' vor putea sa achite contravaloarea serviciului de mentenanţa pentru perioada dorita de minimum un an şi maximum 10 ani. Oficialii ICI noteaza ca valoarea tarifului a fost stabilita la nivelul pieţei europene din domeniu, ajustata la veniturile şi la puterea de cumparare a românilor. Sectorul IT şi extinderea facilitaţilor fiscale Un sector al economiei care genereaza venituri substanţiale la buget este IT&C. În acest context, Ministerul Comunicaţiilor a promovat, de-a lungul timpului, o serie de iniţiative menite sa încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, prin aplicarea de facilitaţi fiscale acordate programatorilor. Înca de la începutul anului s-a înaintat ideea extinderii acestor facilitaţi şi catre programatorii cu studii medii. La vremea respectiva, fostul ministru de resort, Augustin Jianu, a promovat varianta în care programatorii cu studii medii sa beneficieze de facilitaţile acordate sectorului IT, începând cu data de 1 ianuarie 2018. 'Vom face un grup de lucru inter-instituţional care va ţine seama de punctele de vedere primite din partea industriei şi va repara aceasta eroare rapid. Începând de la 1 ianuarie 2018 vom extinde aceasta facilitate şi pentru programatorii cu studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri care, în momentul de faţa, nu beneficiaza de aceasta scutire', a susţinut Jianu. La jumatatea lunii iunie, tot Augustin Jianu anunţa ca toate companiile IT din România vor beneficia, începând din 1 iulie 2017, de facilitaţi fiscale chiar daca nu realizeaza un produs final software, însa trebuie sa justifice realizarea unor venituri de 10.000 de euro/programator/an. Ideea acordarii facilitaţilor fiscale pentru programatorii cu studii medii a fost readusa în prim plan şi de actualul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova. Acesta a afirmat, recent, ca a fost elaborat un ordin ce poate aduce sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care produc programe software fara a avea studii superioare. "(...) am elaborat un ordin care sa aduca sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care lucreaza în producerea de programe software şi fara a avea studii superioare. Din acest punct de vedere, exista nişte rezerve din partea partenerilor avizatori - Ministerul Învaţamântului şi Ministerul Finanţelor - care îşi exprima suspiciuni cum ca aceştia s-ar putea bucura de scutirea de impozit fara a-şi termina studiile universitare. Trebuie sa imaginam o formula în care monitorizam ca activitaţile universitare sa fie facute de o maniera cât mai atenta. În acest sens, stau de vorba şi cu gardienii banului public şi ai resurselor bugetare, iar acolo o serie de lucruri se pun altfel", a subliniat Şova. Industria IT este unul dintre cele mai importante sectoare din România, cu precadere în mediul urban, cu un aport estimat la peste 6% din PIB şi cu previziuni de creştere stabila pentru urmatorii ani. Poşta Româna, între capitalizare şi redresare Iniţiativele de redresare a Companiei Naţionale 'Poşta Româna' (CNPR) au fost numeroase, de-a lungul timpului. Cea mai fiabila formula a ramas, însa, cea a capitalizarii, iar variaţiuni pe aceeaşi tema au fost 'interpretate' de fiecare ministru al Comunicaţiilor, pe durata mandatelor guvernamentale. O prima declaraţie ce aducea o oarecare siguranţa ca lucrurile se vor rezolva aparţine lui Augustin Jianu, ministrul de resort în Guvernul Grindeanu. Oficialul preciza, la începutul lunii aprilie, ca Poşta Româna va fi capitalizata în 2017 cu 170 de milioane de lei, iar suma necesara fusese cuprinsa deja în bugetul MCSI. Ulterior, noul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova, la scurt timp dupa preluarea mandatului, în 11 septembrie, trimite Corpul de control la Poşta Româna şi solicita demisia întregii conduceri, din cauza managementului defectuos din ultimul an. În replica, Andrei Stanescu, director general interimar al CNPR declara ca instituţia pe care conduce ramâne o companie stabila şi ca va asigura finalizarea mandatului încredinţat de Consiliul de Administraţie, pâna la data de 24 septembrie. În tavalugul declaraţiilor intra şi preşedintele Consiliului de Administraţie de la Poşta Româna, Dante Stein, care afirma ca membrii CA nu demisioneaza şi ca este nevoie de discuţii constructive, fara a se face 'declaraţii publice, care sa submineze periculos credibilitatea financiara a companiei faţa de diverşii sai parteneri de afaceri, precum şi moralul angajaţilor sai'. În data de 27 septembrie, Guvernul aproba un Memorandum pentru redresarea activitaţii CNPR, pe o perioada de 5 ani, iar printre masurile cuprinse în planul strategic se afla: creşterea veniturilor prin diversificarea produselor şi serviciilor şi utilizarea eficienta a fondurilor anuale, în valoare de 200.000 de dolari, primite de la Uniunea Poştala Universala. Odata cu încheierea mandatelor interimare pentru Andrei Stanescu şi, ulterior, pentru Rareş Stanciu, în fruntea Poştei Române este numita tot cu caracter temporar Elena Petraşcu. Noul directorat anunţa desfiinţarea a 56 de posturi de conducere şi anuleaza, din data de 10 octombrie, toate detaşarile efectuate catre alte instituţii. Ministrul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale, Lucian Şova, a prezentat în şedinţa noului Consiliu de Administraţie al Companiei Naţionale "Poşta Româna" strategia de redresare a operatorului naţional. Prima masura a fost mandatarea membrilor comisiei de negociere cu Sindicatul Lucratorilor Poştali din România (SLPR) în vederea modificarii prevederilor din Contractul Colectiv de Munca referitoare la eliminarea indemnizaţiei de conducere în cazul revenirii de pe o funcţie de conducere pe una de execuţie. Pe 17 octombrie, ministrul de resort şi directorul interimar al CNPR, Elena Petraşcu, au discutat cu reprezentanţii Bancii Europene de Investiţii (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obţinerii unei eventuale linii de finanţare de catre companie. De asemenea, în contextul majorarii de capital la Poşta Româna, MCSI a evaluat ofertele depuse pentru obţinerea unui contract de achiziţii de servicii de consultanţa juridica şi financiara. Contractul, în valoare de 10.000 de lei (inclusiv TVA), a fost atribuit, în cele din urma, SCA Bohâlţeanu şi Asociaţii. Pe tema capitalizarii Poştei Române, directorul interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat ca aceasta reprezinta 'o gura de oxygen' pentru o companie care se lupta cu probleme istorice, iar dubla susţinere pentru acest pas din partea Ministerului Comunicaţiilor şi a Fondului Proprietatea arata un semnal clar de încredere. Ro-Net, proiectul 'zonelor albe' Ro-Net, proiectul major finanţat prin fonduri structurale europene, care a cunoscut o serie de modificari de implementare, ar trebui sa se finalizeze în acest an, iar 783 de localitaţi din zonele rurale sa beneficieze de acces la internet de mare viteza (broadband). La finalul lunii mai, Comisia Europeana a decis modificarea acestui proiect şi împarţirea sa în doua etape. Valoarea totala aprobata pentru prima etapa a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezinta co-finanţarea prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapa se ridica la 53 milioane de euro. Actualul ministru al Comunicaţiilor a punctat, în luna august, ca mai mult de 170 de localitaţi din mediul rural vor avea acces la Internet broadband, pâna la sfârşitul acestui an, prin intermediul proiectului Ro-Net. La doua saptamâni dupa aceasta declaraţie, ministerul de resort anunţa pe propria pagina de Facebook faptul ca locuitorii din peste 100 de sate aflate în 28 de localitaţi din regiunile Moldovei, Olteniei şi Banatului vor avea Internet în banda larga în perioada urmatoare, dupa ce lucrarile efectuate au fost recepţionate din punct de vedere tehnic, prin intermediul proiectului guvernamental Ro-Net. Recent, potrivit datelor MCSI, au fost finalizate recepţiile în doua dintre cele şapte zone, în paralel fiind deja începute plaţile pentru lucrarile încheiate şi recepţionate. Autoritaţile de profil estimeaza ca proiectul Ro-Net ar urma sa fie finalizat la jumatatea anului viitor. Cei doi operatori desemnaţi sa implementeze proiectul, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionala, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile. Dincolo de beneficiile proiectului Ro-Net, Ministerul Comunicaţiilor a lansat, în data de 21 septembrie, în consultare publica, un proiect dedicat dezvoltarii reţelei de telecomunicaţii, de care pot beneficia peste 180.000 de gospodarii aflate în zone din România care nu au acces la internet în banda larga. Proiectul se va derula prin intermediul unei scheme de granturi în valoare totala de aproximativ 65,245 milioane de euro iar întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din domeniul telecomunicaţiilor pot primi finanţare pentru dezvoltarea reţelelor Next Generation Network (NGN), pâna la 2,975 milioane euro/proiect aprobat. Potrivit MCSI, 'Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localitaţi identificate ca 'zone albe', iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în banda larga mai aproape de 130.000 de gospodarii, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice'. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
INS: Afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 11,8%, la 10 luni

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele zece luni din 2017, faţa de perioada similara din 2016, atât ca serie bruta cu 11,8%, cât şi ca serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate cu 12,7%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistica (INS), publicate miercuri. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate populaţiei s-a majorat atât ca serie bruta cu 14,7% cât şi ca serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate cu 13,6%. Afacerile din comerţul cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie bruta, au crescut datorita majorarilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+47,4%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+25,6%), comerţul cu autovehicule (+10,5%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+8,2%). Ca serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate afacerile în comerţul auto au crescut cu 12,7%. Activitatea de servicii de piaţa prestate populaţiei, serie bruta, în primele 10 luni din 2017, a înregistrat o cifra de afaceri cu 14,7% mai mare comparativ cu perioada similara din 2016, provenita de la activitaţile de jocuri de noroc şi alte activitaţi recreative (+20,5%), activitaţile hotelurilor şi restaurantelor (+14,7%), activitaţile de spalare, curaţare şi vopsire a textilelor şi blanurilor (+9,6%) şi de la activitaţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9%). Serviciile de coafura şi alte activitaţi de înfrumuseţare au scazut cu 17,3%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie bruta, în luna octombrie 2017, comparativ cu luna precedenta, a înregistrat o creştere cu 5,5% datorata creşterii înregistrate la activitaţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+6,8%), comerţul cu autovehicule (+5,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+4,5%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor a scazut cu 6,3%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2017, comparativ cu luna precedenta a înregistrat o creştere cu 0,6%. În ceea ce priveşte serviciile de piaţa prestate populaţiei, serie bruta, în luna octombrie 2017, faţa de luna precedenta, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scadere cu 3,2% datorata scaderilor înregistrate la activitaţile hotelurilor şi restaurantelor (-8,2%), activitaţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-6,4%), activitaţile de spalare, curaţare şi vopsire a textilelor şi blanurilor (-5,6%) şi la serviciile de coafura şi alte activitaţi de înfrumuseţare (-3,9%). Activitaţile de jocuri de noroc şi alte activitaţi recreative au crescut cu 9,4%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate populaţiei, serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2017 faţa de luna precedenta a crescut cu 0,7%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie bruta, în luna octombrie 2017, comparativ cu luna octombrie 2016, a înregistrat o creştere cu 12,5% datorata creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+95,2%), activitaţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+24,7%), comerţul cu autovehicule (+15,6%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,5%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amanuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2017 a înregistrat o creştere cu 10,8% faţa de luna octombrie 2016. Activitatea de servicii de piaţa prestate populaţiei, serie bruta, în luna octombrie 2017 a înregistrat o cifra de afaceri cu 19,4% mai mare comparativ cu luna octombrie 2016, provenita de la activitaţile de jocuri de noroc şi alte activitaţi recreative (+35,5%), activitaţile hotelurilor şi restaurantelor (+16,9%), activitaţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+6,2%) şi de la activitaţile de spalare, curaţare şi vopsirea textilelor şi blanurilor (+2,0%). Scaderi au înregistrat serviciile de coafura şi alte activitaţi de înfrumuseţare (-25,3%). Activitatea de servicii de piaţa prestate populaţiei, serie ajustata în funcţie de numarul de zile lucratoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2017 a crescut cu 22,2% comparativ cu luna octombrie 2016. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu)
Banca Mondiala va oferi asistenţa in privinţa implementarii proiectului autostrazii Ploieşti-Braşov

Banca Mondiala va oferi asistenţa României în privinţa implementarii proiectului autostrazii Ploieşti-Braşov, au declarat pentru AGERPRES surse oficiale. Marţi, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, alaturi de premierul Mihai Tudose, a participat, la Palatul Victoria, la o întâlnire cu vicepreşedintele Bancii Mondiale, Cyril Muller, în contextul în care oficialii Bancii şi-au aratat interesul de a sprijini construcţia Autostrazii Ploieşti-Braşov. La întâlnire au mai participat vicepremierul Marcel Ciolacu, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica. "Banca Mondiala a decis sa ofere asistenţa în ceea ce priveşte implementarea proiectului Autostrazii Ploieşti-Braşov. În luna octombrie, oficialii romani şi cei ai Bancii Mondiale au discutat despre masurile necesare demararii proiectului de infrastructura, convenindu-se înfiinţarea unui Comitet de coordonare, la nivelul Secretariatului General Guvernului, condus de vicepremierul Ion Marcel Ciolacu, şi o unitate de implementare a proiectului, la Ministerul Transporturilor, responsabila de componenta tehnica", precizeaza sursele citate. Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, nu a putut, în acest context, sa participe la Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor, unde s-a discutat Proiectul de buget pentru 2018, dar şi-a asigurat reprezentarea oficiala prin prezenţa tuturor secretarilor de Stat din MT, responsabili cu domeniile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, subliniaza sursele menţionate. Joi, ministrul Felix Stroe va fi prezent la şedinţa celor doua comisii reunite din Parlament, pâna la votul final pe proiectul de buget al Ministerului Transporturilor pe 2018. Preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructura din Camera Deputaţilor, Lucian Bode, s-a declarat neplacut surprins, marţi, la începutul şedinţei comisiilor reunite de specialitate din Parlament, de faptul ca ministrul Transporturilor, Felix Stroe, nu este prezent la dezbaterea proiectului de buget al MT pentru anul 2018. "Sunt neplacut surprins ca domnul ministru a decis sa nu vina azi în faţa comisiilor reunite. Este prima data în istorie când la şedinţa de buget ministrul alege un alt program. Eu vreau sa le mulţumesc secretarilor de stat care sunt aici prezenţi, dar, pâna la urma, este vorba şi de respect. Este vorba despre respect, despre respectul pe care ministrul Stroe trebuie sa îl arate comisiilor reunite din Senat şi Camera Deputaţilor", a spus deputatul PNL Lucian Bode. La rândul sau, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi energie din Senat, Butunoi Ionel-Daniel, a precizat ca ministrul Transporturilor are o întâlnire cu reprezentanţii Bancii Mondiale şi a dat asigurari ca va veni la şedinţa celor doua comisii reunite pâna la votul final pe proiectul de buget al Ministerului Transporturilor pe 2018. "Tocmai ce am vorbit cu domnul ministru Stroe şi m-a rugat sa avem un pic de înţelegere în privinţa programului sau foarte încarcat; la ora 10 fara un sfert are întâlnire cu Banca Mondiala, împreuna cu premierul, pentru a discuta oportunitatea finanţarii unor autostrazi în România, şi cred ca va fi bine sa începem discuţia pe buget cu angajamentul dumnealui ca va ajunge la votul final pentru avizul pe proiectul de buget", a anunţat deputatul PSD.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi)
Aviz favorabil pentru bugetul ANSVSA pe 2018; creştere de 4% faţa de anul 2017

Bugetul Autoritaţii Naţionale Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru anul 2018, în suma de 694 de milioane de lei, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor de Agricultura reunite din Parlament, fiind aprobat şi un amendament care vizeaza suplimentarea prin redistribuire a unei sume de 3,7 milioane de lei pentru finanţarea punctelor de inspecţie la frontiera. Bugetul pentru 2018 este mai mare cu 4% decât anul trecut. Membrii Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara şi servicii specifice din Camera Deputaţilor şi cei din Comisia pentru agricultura, silvicultura şi dezvoltare rurala din Senatul României au avizat bugetul ANSVSA cu 18 voturi pentru, 4 împotriva şi o abţinere. "Bugetul este structurat pe câteva programe fundamentale şi consider ca este acoperitor şi face posibila desfaşurarea activitaţii ANSVSA în condiţii optime în anul 2018. Cele mai importante sume se regasesc descarcate la nivelul direcţiilor sanitar-veterinare judeţene, pentru plata acţiunilor cofinanţate şi a acţiunilor prevazute de programul strategic. Subvenţia de bugetul de stat este în cuantum de 83,5% şi este completata cu venituri proprii care însumeaza 16,85%", a declarat, marţi, preşedintele Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Branescu. În 2018, bugetul total al ANSVSA, inclusiv veniturile proprii, se ridica la 734,822 milioane de lei. Din bugetul ANSVSA, cheltuielile de personal reprezinta 29,8 milioane de lei, cele pentru bunuri şi servicii - 13 milioane de lei, transferuri între unitaţi - 611 milioane de lei, proiecte cu finanţare din Fonduri Europene Nerambursabile - 40 de milioane de lei iar cheltuielile de capital sunt în suma de 615.000 lei. De asemenea, ANSVSA a depus, pentru anul 2018, o serie de proiecte pentru atragerea de fonduri europene în vederea cofinanţarii, acestea vizând cu precadere monitorizarea, controlul şi eradicarea unor boli la animale. Astfel, pentru rabie a fost depus un proiect în valoare de 7,009 milioane de euro, din care 75% reprezinta finanţarea europeana, iar pentru zona tampon de 50 de kilometri de la graniţa României în interiorul Republicii Moldova şi Ucraina - 1,8 milioane de euro cu 100% finanţare europeana. Pentru pesta porcina clasica valoarea totala a proiectului este de 593.000 de euro (75% finanţare UE), pesta porcina africana - 1,313 milioane de euro (75%), gripa aviara - 242.000 euro (75%), bluetongue - 114.340 euro (50%), Encefalopatia spongiforma transmisibila (EST) - 1,526 milioane de euro (75%) şi salmoneloze zoonotice - 501.000 euro (75%). AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)
Bulgaria, Croatia si Romania, pe ultimele locuri in UE in ceea ce priveste consumul si PIB-ul per capita, in 2016

Bulgaria, Croatia si Romania au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Comisia Europeana vrea sa simplifice si sa modernizeze politica agricola a UE

O serie de imbunatatiri majore ale normelor agricole ale Uniunii Europene urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2018, acestea facand parte dintr-un proces e simplificare si de modernizare a politicii agricole comune (PAC), informeaza Comisia Europeana.
FGA: Plati de 358 milioane lei, pana la 1 decembrie 2017, pentru pagubitii Astra, Carpatica si Forte

Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) a avizat in total, pana la data de 29 noiembrie 2017, 67.100 cereri de plata pentru petentii celor trei societati de asigurare, in faliment: Astra Asigurari, Forte Asigurari si Carpatica Asig, iar valoarea aprobata la plata pentru aceste cereri se ridica la 368,9 milioane lei, a declarat joi Cristian Rosu, directorul general al Fondului.
BVB lanseaza in ianuarie a doua editie a proiectului "Made in Romania"

Bursa de Valori Bucuresti va lansa in ianuarie 2018 a doua editie a proiectului "Made in Romania", informeaza bursa.
Peste 84% dintre romani asociaza sarbatorile de sfarsit de an cu bradul si instalatiile de lumini; 78% asculta muzica specifica (studiu)

Peste 84% dintre romani asociaza sarbatorile de sfarsit de an cu bradul si instalatiile de lumini, iar 78% asculta muzica specifica acestei perioade, potrivit unui studiu de specialitate, remis joi AGERPRES.
Marius Nica: Romania va termina anul cu o absorbtie de 5% a banilor europeni

Romania va termina anul cu o absorbtie de 5% a banilor europeni, reprezentand 1,23 miliarde euro, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica.
RETROSPECTIVA 2017 Ministerul Apelor si Padurilor, intre analiza portalului Inspectorul Padurii si Codul Silvic

Stoparea taierilor ilegale de lemn, intocmirea unui Catalog al Padurilor Virgine si Cvasi-virgine din Romania, compensatii acordate proprietarilor unor astfel de suprafete si problema lemnului de foc pentru populatie, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse in activitatea din acest an la Ministerul Apelor si Padurilor (MAP).
ACEA: Piata auto din Romania a scazut cu 3,5% in noiembrie; Europa a raportat un avans de 5,8%

Inmatricularile de autoturisme noi in Europa (UE plus EFTA) au crescut cu 5,8% in noiembrie, dupa un avans de 5,9% in octombrie - cel mai ridicat nivel din 2009 - a anuntat joi Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/.
Proiectul de buget pe 2018 al Ministerului Muncii, avizat favorabil de comisiile reunite pentru buget-finante

Proiectul de buget pe 2018 al Ministerului Muncii a fost avizat favorabil, miercuri, de comisiile reunite pentru buget, finante si banci din Parlament.
Comisiile reunite pentru buget-finante, aviz favorabil pentru proiectul de buget pe 2018 al Consiliului Concurentei

Proiectul de buget pe anul 2018 al Consiliului Concurentei a primit, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil din partea membrilor comisiilor reunite pentru buget, finante si banci din Parlament.
Bugetul pe 2018 al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, aviz favorabil in comisiile reunite de buget-finante

Proiectul de buget pe 2018 al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a primit, miercuri, aviz favorabil de la comisiile reunite pentru buget, finante si banci din Parlament, cu unanimitate de voturi.
Bugetul Curtii de Conturi a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite pentru buget - finante

Bugetul Curtii de Conturi a fost avizat favorabil, miercuri, de comisiile reunite pentru buget, finante si banci din Parlament, in forma propusa de Guvern, cu unanimitate de voturi.
Livrarile de gaze de la terminalul din Austria au revenit la normal

Compania care opereaza terminalul de gaze naturale de la Baumgarten, estul Austriei, s-a concentrat miercuri pe identificarea cauzelor care au provocat explozia de marti, dupa ce livrarile de gaze catre tarile vecine au revenit la normal, informeaza Reuters.
Uniunea Europeana isi ajuta regiunile in tranzitia industriala

Cinci regiuni din Uniunea Europeana au fost selectionate pentru un proiect pilot de "tranzitie industriala", care consta intr-un nou val de ajutoare europene destinate redresarii economice, informeaza un articol publicat miercuri in cotidianul belgian "Le Soir".
Comisia Europeana: 278 de miliarde de euro au intrat deja in economia Europei prin intermediul fondurilor structurale si de investitii europene

O suma de 278 de miliarde de euro a intrat deja in economia reala a Europei prin intermediul fondurilor structurale si de investitii europene, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE) publicat joi, care evidentiaza realizarile celor cinci fonduri ale UE de la inceputul perioadei de finantare, in conditiile in care punerea in aplicare a programelor din perioada 2014-2020 a atins in prezent ''viteza de croaziera'', se arata intr-un comunicat al forului comunitar.
DRPCIV: Circa 99.000 de autoturisme noi, inmatriculate in Romania, la 11 luni; masinile rulate, de aproape 5 ori mai multe

Circa 99.000 de autoturisme noi au fost inmatriculate in primele 11 luni ale anului in Romania, in crestere cu 14,64% fata de aceeasi perioada din 2016, in timp ce numarul inregistrarilor de masini second hand a ajuns la 474.487 de unitati, echivalentul unui salt de peste 71% raportat la intervalul de referinta, reiese din statistica Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultata de AGERPRES.
Ministerul Comunicatiilor: Fondul Proprietatea a propus insolventa ca alternativa la capitalizarea Postei Romane

Fondul Proprietatea (FP) obstructioneaza capitalizarea Postei Romane, singura alternativa inaintata de catre actionarul minoritar pentru salvarea operatorului national postal fiind declararea insolventei companiei, informeaza Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI), intr-un comunicat de presa transmis miercuri AGERPRES.
SNFP: Politica salariala din acest moment duce la o destabilizare si ineficienta institutionala

Politica salariala din acest moment duce la o destabilizare si o ineficienta institutionala majora prin migrarea personalului catre alte institutii publice a caror politica salariala corespunde pregatirii profesionale a functionarului public, se arata intr-un comunicat al Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP), remis miercuri AGERPRES.